Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Jenant, mişeilor! Politicienii de ieri și de azi
Preşedintele Ungariei, János Áder, a comparat în timpul summitului din Kiev, la care a participat şi premierul Cîţu, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania a revenit României. Între cele două evenimente nu există nicio comparație: anexarea Crimeei de către Rusia a fost un abuz, condamnat de toate țările democratice, iar Unirea Transilvaniei cu României a fost rezultatul luptelor din Primul Război Mondial, al voinței populare manifestate ferm prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și a fost recunoscută prin Tratatele internaționale. Să compari cele două evenimente înseamnă să jignești o națiune întreagă și să falsifici adevărul istoric. O astfel de declarație ar fi trebuit să primească un răspuns pe măsură de la cel mai înalt nivel.
În urmă cu mai bine de 100 de ani, premierul de atunci al României și șeful delegației României, I.C. Brătianu, declara foarte ferm, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris: „Pe acest teritoriu s-a format națiunea română. Vreme de secole`, acest popor (poporul român, n.n.) nu a aspirat la nimic altceva decât să se unească politic cu această regiune. României i s-a promis Transilvania prin Tratatul de Alianță cu Antanta încheiat la București în 1916”. În mai multe rânduri, la finele lunii mai şi în iunie 1919, premierul român Ionel Brătianu a evocat posibilitatea demisiei sale, nedorind să-şi vadă numele asociat cu renunțarea la unele dintre atributele suveranității naționale româneşti. Ulterior, în toamna lui 1919, Brătianu chiar și-a dat demisia. Pentru el, un om care considera că „politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața și viitorul țării tale”, demnitatea și onoarea valorau mai mult decât o funcție.
Pentru „urmașul brătienilor”, prezent la Summit, aceste lucruri par să nu valoreze nimic. Politicienii de azi nu au simțit că trebuie să apere onoarea și istoria țării. Nici memoria delegaților la Marea Unire, nici sacrificiul celor care au luptat în Primul Război Mondial. Pentru politrucii de azi, politica nu mai e ceva grav și important. Cât de actual e sfatul lui nea Petrache Țuțea: „Români, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara!”. De la Regele Mihai încoace, n-am mai auzit niciun discurs în care politicienii să le spună sincer și din suflet românilor: „Vă iubesc!”. Și nici să demonstreze cu fapte acest lucru.