Jenant, miseilor!/ Neveste disperate

Recunosc. N-am pus niciodata pe lista problemelor grave ale societatii violenta in familie. Si nici n-as fi facut-o, daca nu auzeam de un caz terifiant si nu ajungeam sa vorbesc cu cateva femei, care m-au rugat “sa fac ceva pentru ele”. Cazul era a unei femei dintr-o localitate maramureseana, batuta sistematic de concubin. In urma cu cateva saptamani, femeia a fost din nou lovita cu cruzime, pana a lesinat. Dupa cateva zile in care a zacut la pat, a murit. Se spune ca la autopsie i s-au descoprit pana si cuie infipte in corp. Presupusul criminal e inca liber, iar vecinii, desi socati de crima, se feresc sa dea declaratii politiei, pe motiv ca “orice femeie mai ia cate o palma, acum s-a intamplat asa, ce sa faci?”. Alte femei, tinere, s-au plans ca nu au cui sa ceara ajutorul. Autoritatile locale si “oamenii legii” se feresc de certuri casnice s-apoi, gura lumii, nu ii condamna pe ei, care le bat, ci pe le, care pleaca de acasa din cauza disperarii. Toate, aproape toate, vedeau o solutie. Unica si terifianta: “se va termina numai asa: ma omoara el, sau il omor eu, intr-un moment de disperare”. Asa, mi-am amintit de o poveste. In perioada interbelica, intr-un mic orasel din Ungaria, barbati tineri, intorsi intregi de pe front, mureau, pe capete, din motive neelucidate. Dupa lungi investigatii s-a descoperit si motivul: barbatii erau ortaviti treptat cu arsenic procurate de sotiile lor. Tinerele neveste vedeau in crima singura posibilitate de a scapa de batai si de alcolismul barbatilor. Pana sa descopere insa autoritatile cazul, violenta a generat mai multe victime in orasel decat Primul Razboi Mondial. Recunosc, inainte de discutia cu aceste femei, as fi scris despre violenta in familie doar daca se dezvolta si in Maramures un caz similar celui din Ungaria. Am gresit. Am repetat aceeasi gresala pe care o facem, la indigo, din perioada in care femeile din Ungaria isi ucideau lent, sotii. Banalizam raul, pana cand ajungem sa devenim imuni la efectele lui si sa nu mai cautam solutii. Ne-am obisnuit sa auzim tipete din vecini, sa vedem femei batute, politicieni corupti si am ajuns sa le integram intr-un haos cu etcheta de “normal”, pe care nu mai vrem sau nu mai putem sa-l schimbam. Nu cred ca cineva va investiga, ca in Ungaria, adevaratele cauze pentru care mor suspect, tot mai multe femei. Dar cu siguranta, ar afla ca dezinteresul e mai puternic decat arsenicul. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro