Jenant, mișeilor! / Ministrul rezistenței și demnității noastre naționale

Indiferent ce i s-ar putea imputa Reginei Maria, modul în care s-a implicat în soar­ta țării în timpul primului război mon­dial, o plasează nu doar între „pă­rinții fondatori” ai României Mari, ci și într-o funcție care ar fi trebuit inventată pentru ea: aceea de ministru al  rezisten­ței și demnității naționale. Niciunul dintre liderii acestei țări n-au empatizat atât de mult cu poporul român până atunci și nici de atunci înainte. Nimeni nu a coborât din palate și birouri luxoase zi de zi pentru a vizita pe străzi înfundate car­tiere sărace, copii murdari, soldați plini de răni și sânge. Zilnic, între 8 dimineața și miezul nopții, Regina vizita mii de răniți, hrănea sute de copii prin cantinele și orfelinatele „Mircea”, fără frică de gloanțe sau de boli mergea în mijlocul soldaților, în linia frontului, încurajându-i. Ba mai mult, își trimite și copiii prin spitale, împărțind hrană soldaților, într-o perioadă în care tifosul și alte boli grave făceau ravagii. Într-un astfel de spital, Regina își scoate mănușile pentru a merge la căpătâiul bolnavilor. Surorile medicale îi spun că e foarte riscant să se îmbolnăvească. Regina le răspunde zâmbind: „Nu credeți că le face mai multă plăcere să-mi sărute mâna fără mănușă de plastic?”. Un om neînfricat și neobosit căruia și aliații și dușmanii îi recunosc meritele. „Tigrul Clemenceau” o numește „tigroaică” pentru dârzenia cu care apără la Paris interesele României. Iar Mackensen, care o văzuse călărind pe frontul de la Mărășești și încurajând soldații, îi răspunde unui oportunist care o acuza că ea a susținut interesele An­tantei: „Unui om care e capabil de astfel de fapte, i se iartă orice”.
De la moartea Reginei  au trecut 80 de ani și, din păcate, „aristocrația politică” de astăzi nu mai are niciun personaj care să-i semene, măcar 1%. Fără a avea ori­ginea ei nobilă, doamnele politicii româ­nești de azi se tem să coboare din turnul lor de fildeș, iar atunci când o fac, nu e pentru a ajuta, ci pentru a-și primi lingușelile pe care ele cred că le merită. Spre deosebire de Regina Maria, n-au nici prestanță, nici inteligență, nici suflet și, mai grav, nici dragoste pentru români și România. În fond, asta e diferența principală între o doamnă și o cucoană oarecare.