Jenant mișeilor! Lideri și șefi

Un lider adevărat îi inspiră pe ceilalți să devină mai buni, primește și oferă încredere, pentru că, stăpân pe situație, transmite și celorlalți sentimentul că totul va fi bine. Sau, măcar, că va face tot ceea ce ține de el să fie așa. Așa au fost mereu marii lideri ai României și ai lumii. Și, din păcate, așa nu sunt șefuleții care azi se vor lideri.
De la pandemie încoace, mesajele lor, care ar fi trebuit să fie optimiste, liniștitoare, dătătoare de speranță, au generat nu încredere, ci din contră, panică. Acum doi ani, ne amenințau că vom muri dacă nu stăm în casă și îi vom ucide și pe cei dragi, transmițându-le virusul ucigaș. Acum ne panichează cu știri despre război, foamete și facturi uriașe. Trăim într-o comedie de prost gust în care cei care trebuie să ia decizii și să găsească soluții se mulțumesc să-și ridice poalele-n cap și să ne alarmeze.
Alo! Voi sunteți în funcții publice și trebuie să vă asigurați că valul de vești proaste pe care îl anunțați nu va deveni realitate! Nu sunteți nici reporter TV, nici observatori! Ce ni se întâmplă vedem și simțim cu toții. Dacă vă aflați în vorbă, spuneți ce faceți pentru a împiedica aceste crize. Dacă nu, tăceți și plecați acasă! Ne-am săturat de prostia, neputința și nepăsarea voastră. Și, mai ales, de panica constantă pe care o generați.
De aceea, sunteți și veți rămâne bieți șefi, efemeri într-o funcție pe care nu o meritați și de­monstrați zi de zi asta. Nu veți rămâne în istorie decât ca și exemple de „așa nu!”.