Jenant, mișeilor! / La grădiniță și guvern

La grădiniță aveam un coleg care niciodată nu recunoștea că a greșit. Îi arăta educatoarea vaza spartă de el, după ce a aruncat cu mingea și el nega în continuare. Urmau întrebări de genul: „Măi copile, e mingea ta?”. „Da”. „Tu ai dat cu piciorul în ea?”. „Da”. „Atunci nu tu ai spart vaza? Că, uite, am văzut și eu și toți copiii!”. „Nu”. Și educatoarea o lua de la început. După ce se termina acest episod și se prindea și el că nu poate nega la nesfârșit, se apuca de plâns și se victimiza: „De ce îi credeți pe ceilalți copii și pe mine nu? De ce doar eu sunt de vină?”. Nu știu ce face acum acel coleg, dar cred că i s-ar potrivi de minune un loc în guvern.  Că la acest nivel sunt și prestațiile premierului și a celorlalți miniștri. Încep prin a nega realitatea: „Cine să vă ia banii? Nu vă ia nimeni banii, o să puteți plăti 5000 de lei numerar în continuare”. Întrebi: „Dar limita scade anual, din 2025 va fi de 2500 de lei, nu? Și apoi?” Și ei răspund același lucru. Se fac că nu înțeleg, apoi se fac că tu nu înțelegi, neagă realitatea și repetă sloganul învățat de parcă repetându-l îl transformă în adevăr. Când nu merge, că vine cineva și expune o situație de genul: „Eu nu am card, am economisit bani să-mi iau o centrală pe lemne, care costă 8000 de lei. Tu vii să-mi spui că eu nu pot cumpăra centrală pe banii mei, că n-am card? Asta nu înseamnă că-mi îngrădești drepturile? Și dacă eu cumpăr centrala cu bani cash, înseamnă că e evaziune? Nu, că primesc factură, că altfel n-am garanție. Înseamnă corupție? Nu, că îs banii munciți de mine. Și atunci de ce mama sărăciei îmi impui asemenea restricții?” Guvernanții trec și ei la smiorcăieli. Deh, oamenii răi și evazioniștii care ațâță poporul și-l manipulează și că nu e civilizat să folosești cash și alte povești de adormit copiii.

Pe bune, nea Marcele, concediază-ți echipa de PR, că te faci de mândra minune cu cumpărăturile de 100 de lei și cu scuzele penibile despre cash. Ca să spunem lucrurile simplu: ceea ce faceți voi nu e măsură antievazionistă și nici anticorupție, că oamenii de rând nu fac evaziune și nu iau mită. E doar o măsură de control a populației care îngrădește drepturi fundamentale. Nici măcar civilizație nu e, că nu există societate civilizată fără libertate. Iar libertate înseamnă să îmi folosesc banii cum vreau, cash sau card!

Și, dacă tot am vorbit de povești și grădiniță, ca să-l astâmpere pe coleg, educatoarea îi citea de obicei ceva din Creangă. Cel mai mult îi plăcea „Povestea porcului”. Iar când ajungea la fraza „De te-a învăţat cineva, rău ţi-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, rău cap ai avut!” Ridica tonul și vorbea răspicat, că poate, poate, înțelege cine trebuie.