Jenant, mișeilor! / Emoții și întrebări

M-a amuzato-enervat declarația întâr­ziată a procurorului general Augustin Lazăr, după ce ministrul Justiției l-a făcut KO într-un raport cu 20 de puncte prin care anunța declanșarea procedurii de demitere a sa. „Turat” la maxim, Augus­tin Lazăr se întreba, oarecum retoric, cum îi poate pune cineva la îndoială competența, după ce treizeci și ceva de ani a primit calificativul maxim și apoi și-a încheiat declaraţia de presă de miercuri seară cu lacrimi în ochi şi vocea tremurândă, spunând că este emoţionat: „Vă rog să-mi scuzați starea emoțională, dar nu îmi e indiferent ceea ce vă spun. Mă simt într-un moment special nu numai al carierei mele, ci într-un moment special al României”. Recu­nosc, la această frază m-a pufnit râsul. Un alt „Nefertiti”, o altă „Slujire”, care, asemeni lui Kovesi, se crede de neînlocuit. Probabil, lui Augustin Lazăr i se pare nedrept să fie înlocuit. Din păcate, în România se uită repede și poate domnul Lazăr crede că românii nu-și mai amintesc cum a ajuns el în funcția de procuror general. În 2016, Binomul l-a scos din „joc” pe procurorul general al României de atunci, Tiberiu Nițu, pentru a-i face loc domnului Lazăr. Atunci, punerea sub acuzare a ditamai procu­rorul general și trimiterea în judecată de un Departament din subordine a fost un eveniment spectaculos și o premieră postdecembristă. Deh, impresia că justiția e oarbă. Sub presiunea publică, Nițu și-a dat demisia. Dar dosarul a rămas la sertar. Pe 3 februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiţie constata că, deși trecuseră doi ani, Dosarul lui Tiberiu Niţu nu fusese soluționat și obligă DNA să dea o soluție în maxim trei luni. Pe 2 mai 2018, DNA anunță clasarea dosarului. Iar pe 2 octombrie 2018, și Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul – pe motiv ca fapta nu există. Dar funcția nu i-o mai dă nimeni înapoi și nici onoarea terfelită. Practic, domnul Lazăr a fost numit procuror ge­neral din cauza unui abuz grav comis de DNA. Dar atunci nu a lăcrimat și nici nu a clamat vreun moment special pentru țară. Așa că, dincolo de cele 20 de puncte ale lui Tudorel, cred că Augustin Lazăr ar trebui să răspundă doar la două întrebări:
1. Cine răspunde pentru dosarul Tiberiu Nițu și cine plătește prejudiciile pe care, cu siguranță, Statul român va fi obligat să le  suporte?
2. Pentru ce activități ați fost notat cu calificativul „foarte bine” în perioada comunistă, domnule procuror general?
Atât. Acum putem plânge împreună.