Jenant mișeilor! Din învățăturile ÎPS Justinian

* În localităţile din Maramureş oamenii sunt de omenie, evla­vioşi, harnici, femei foarte bune şi bărbaţi adevăraţi. Tineretul de la noi este un tineret de mare frumuseţe şi valoare.

* Eu, când mă rog, nu mă rog pentru Popescu sau Ionescu sau Ixulescu. Eu văd toată omenirea la un loc, de la cel mai mare negru din fundul Africii, până la puiul de ţigan care-i în puşcărie.

* După părerea mea, limba română este cea mai frumoasă de pe pământ, că numai la un singur cuvânt avem 3- 4 variante. Limba românească, limba vechilor cazanii, este de o frumuseţe şi de o valoare extra­ordinară. Dacă ne-am fi luat cu expresii grecești sau cu in­flu­ența slavonă, ne-am fi desființat ca neam. Nu am avea cultură, ci ar fi la noi doar culegeri din diferite curente.

* Asta-i minunea Creației: Dumnezeu creează încontinuu de la facerea lumii. Nimic nu se repetă, nimic nu e identic, nici gemenii, nici frunzele, nici măcar fulgii de zăpadă. Toți suntem unici, cu stări sufletești unice, cu gândurile noastre, cu păcatele noastre. Nici măcar icoanele nu sunt identice. Un iconar nu poate face două la fel. Niciodată copia nu iese ca origi­nalul. Chiar şi tablourile, oricât de modeste sunt, sunt altceva decât o copie.

* Orice întâlnire cu un om este o bucurie. Şi dacă e străin total. Au fost la mine şi zilele trecute persoane pe care nu le cunoș­team şi îmi spuneau să le iert că m-au deranjat. Şi la toți le spun să nu se scuze, pentru că nu sunt străini, că suntem toți dintr-o sămânță.

*  Erau doi călugări şi, la un moment dat, zice unul: noi nu ne-am certat niciodată, hai să ne certăm. Cum să facem? Știi cum facem: eu îţi iau căciula şi o pun aici şi zic căciula aceasta este a mea, iar tu să spui „ba nu, e a mea!”. Așa începem cearta. Bine. Şi atunci ăla îi ia căciula şi și-o pune lângă el şi spune că-i a lui. La care celălalt călugăr spune: dacă-i a ta, bine, ia-o!

Fragment din volumul, Justinian: Arhiereul care ne arată pasul lui Dumnezeu în Nordul României/ Mircea Crişan