Jenant, mișeilor! / Dictatura mediocrității

După mine, una dintre cauzele atrocităților din comunism a fost „inversarea polilor de valori”. Faptul că au ajuns la putere cei care nu aveau ce să caute acolo, oameni fără școală, fără principii, fără valori, cărora li s-a dat dintr-odată bâta și puterea, la propriu, să-i ucidă pe cei pe care îi urau și-i considerau vinovați pentru frustrările lor. Urii de clasă i s-a adăugat o ură personală atroce, alimentată de frustrare și sentimentul de inferioritate.

Din păcate, această inversare a valorilor continuă și astăzi. Și astăzi, ca și atunci, cu puține excepții, nu funcționează nici „sita” studiilor, a inteligenței, a pregătirii sau a valorilor și a principiilor. Contează cu totul și cu totul alte criterii, cel puțin discutabile.

Din păcate, și poporul a rămas receptiv la demagogie și manipulare la fel ca în comunism. Reacționează mai degrabă la scandal decât la discuții civilizate și i se pare mai interesant mahalagismul decât cultura și morala.

Am înlocuit dictatura comunistă cu o altă dictatură, a mediocrității, în care are dreptate cel care strigă mai tare, e mai agasant și mai strident.

Încet-încet, oamenii de bun-simț se retrag, fie scârbiți, fie resemnați, și lasă tribuna și microfonul celor care n-au frustrări, nici inhibiții și, din păcate, nici minte.

Astăzi, ar fi nevoie de o altfel de Revoluție, una morală, una a bunului-simț și a măsurii.

Dar nu mai are cine să strige „Libertate”, iar „dictatorii mediocrității” sunt prea mulți.