Jenant mișeilor! / Blestemul poporului român

Cea mai mare problemă a României nu o reprezintă, din păcate, nici lipsa de patriotism a celor care ne conduc și care ar vinde România oricând pe bucăți sau ar da-o gratis, dacă cineva o cere; nici mojicia, incompetența și corupția care fac lucrurile normale și firești să fie atât de dificile în România; nici sărăcia lucie în care trăiesc mulți români; nici lipsa de viziune cu care a fost condusă România de 30 de ani; nici slugărnicia conducătorilor; nici nesimțirea lor, ci lipsa de reacție a cetățenilor, amorțeala civică. Anii de comunism ne-au transformat din popor în grup eterogen, într-o masă amorfă de cetățeni, care nu se mai entuziasmează la nimic, dar nici nu mai reacționează la nimic. În nicio țară europeană nu se întâmplă ca măsuri absurde să rămână fără reacție din partea poporului, fără dram de proteste. În România, poți să spui oamenilor orice: crești taxele, impozitele, dublezi cantitatea de cereale care tranzitează România, ții în funcții de conducere oameni care fură la greu sau îți bat joc de cetățeni etc. Aproape nimic nu scoate poporul din starea de amorțeală. Dacă se întâmplă uneori ca o tragedie să ne trezească, e doar temporar, cu efect asupra unor grupuri mici și fără niciun fel de rezultate. Dacă cu greu punem întrebări sau ne împotrivim, o facem pe termen scurt și apoi uităm și trecem la următoarea problemă, la fel de amorțiți și inerți. Un citat celebru spune că răul triumfă atunci când oamenii de bine nu fac nimic. Problemele României nu sunt cauzate doar de cei care ne conduc, ci mai ales de noi, de cei care ne lăsăm conduși în acest fel. Nimeni nu o să ne trateze cu mai mult respect și responsabilitate până când nu vor înțelege clar că asta vrem și că nu mai permitem alt tratament. Într-o democrație veritabilă, politicienii se tem de popor, și nu invers.