Jaful numit PNDL

2,3 miliarde de lei cheltuiţi haotic printr-un program care nici măcar nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a fi numit astfel. Bani împărţiţi şi evidenţiaţi prin tabele de tip MS Excel, plasate pe Google Drive, termene întârziate, atribuiri directe, rocade cu liste de beneficiari, nereguli. Pe scurt, concluziile unui raport bombă al Curţii de Conturi dat publicităţii zilele trecute.

Fără planuri pentru limitarea consecinţelor apariţiei riscurilor, fără date din teren, astfel încât să poată fi evaluat gradul de realizare a obiectivelor, cu contracte pentru investiţii care urmau să se deruleze în câteva zile pentru că se termina anul, cu suplimentări de fonduri fără nicio verificare şi evaluare, cu ordine de ministru nepublicat în Monitorul Oficial şi cu repartizări de bani  în nişte tabele Excel. Pe scurt, tabloul şocant în care s-au cheltuit 2,3 miliarde de lei în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), care, potrivit unui raport al Curţii de Conturi nici nu poate fi numit program: „astfel, PNDL nu poate fi recunoscut ca şi program”.

Inspectorii au descoperit probleme şi în evaluarea capacităţii instituţionale şi organizatorice a ministerului în derularea PNDL. Vreţi exemple? Vă dăm: nu s-au elaborat planuri pentru limitarea consecinţelor apariţiei riscurilor, că nu au existat date din teren astfel încât nu s-a putut evalua gradul de realizare a obiectivelor, că s-au gestionat cele 2,3 miliarde de lei în nişte tabele Excel, că s-au semnat finanţări care urmau să se deruleze în doar câteva zile pentru că se termina anul, că s-au suplimentat fonduri fără nicio verificare sau evaluare etc.  Curtea de Conturi arată că singurele analize deţinute de minister în legătură cu acest program s-au limitat la urmărirea numărului de obiective de investiţii finalizate raportat la numărul celor finanţate. Conform raportului Curţii, PNDL a fost conceput pe trei paliere: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană şi infrastructura la nivel judeţean.

Şi totuşi, „programul” a fost un adevărat robinet de fonduri publice. În 2013 au fost alocate 581 milioane de lei, iar în 2014, 2,4 miliarde de lei. Au fost cheltuite 2,3 miliarde de lei, iar datoriile ministerului au crescut în 2014 de la 2,4 miliarde de lei la 7 miliarde de lei. Raportul arată că sistemul de control implementat la nivelul Ministerului a fost parţial deoarece conducerea şi personalul cunosc importanţa controlului intern, dar cadrul de reglementare a fost implementat parţial; au fost identificate o parte a riscurilor majore; procedurile nu au acoperit suficient prevenirea tuturor riscurilor; problemele apărute au fost înlăturate parţial; procesul de management al riscului a fost parţial funcţional; în derularea PNDL, conducerea Direcţiei Generale de Dezvoltare Regională şi Infrastructură (DGDRI) nu a reacţionat în mod corespunzător prin implementarea unor controale asupra riscurilor semnificative şi de asemenea, riscurile nu au fost suficient identificate; nu au putut fi identificate şi diminuate riscurile de fraudă cu ajutorul activităţilor de control proiectate şi implementate.

Inspectorii Curţii susţin că s-au identificat o serie de deficienţe printre care: la nivelul entităţii nu există un cod de conduită etică şi profesională care să conţină aspecte referitoare la: respectarea principiilor şi valorilor etice în cadrul instituţiei, încurajarea personalului de a comunica preocupările în materie de etică, contribuţia personalului de conducere la crearea unui mediu adecvat acestei comunicări; deşi există o informare transmisă DGDRI cu privire la respectarea Normelor de conduită a funcţionarilor publici şi implementarea procedurilor disciplinare, elaborată de Direcţia Resurse umane, în data de 26.03.2015, aceasta nu reprezintă o reglementare în domeniul eticii, ci recomandă consultarea de către funcţionari a unor acte normative şi comunică atribuţiile consilierului de etică desemnat în cadrul entităţii; la nivelul ministerului nu există un cadru formalizat în vederea raportării / gestionării eventualelor nereguli, astfel încât să fie diminuate riscurile de fraudă în cadrul derulării PNDL; - nu sunt instituite proceduri pentru gestionarea în mod corespunzător a situaţiilor de conflict de interese, pentru personalul implicat în implementarea PNDL.

Raportul Curţii arată că evidenţa electronică pentru gestionarea datelor şi informaţiilor din cadrul PNDL comportă riscuri din punct de vedere al securităţii şi al validării datelor cu caracter financiar pentru că, practice, finanţările de 2,3 miliarde de lei au fost realizate cu ajutorul unor tabele Excel stocate pe Google Drive.

„Această evidenţă electronică nu poate fi însă încadrată în caracteristicile specifice unui sistem informatic. Datele aferente derulării programului sunt procesate şi întreţinute printr-un mecanism bazat pe fişiere de tip MS Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun pentru personalul de specialitate cu atribuţii legate de derularea programului, realizându-se în practică o separaţie a atribuţiilor, fără însă ca aceste elemente să fie transpuse într-un cadru procedural corespunzător”, se spune în documentul Curţii.

Şocant e că, potrivit raportului, nu există o procedură de verificare / confruntare a datelor/informaţiilor gestionate de către DGDRI cu cele din evidenţa financiar – contabilă, în baza cărora se întocmesc situaţiile financiare ale MDRAP, iar în practică nu s-a putut face dovada realizării unui punctaj efectiv între evidenţele gestionate în cadrul celor două structuri din cadrul MDRAP.

În perioada 2013-2014, MDRAP nu a efectuat verificări privind exactitatea şi realitatea datelor transmise de către beneficiarii PNDL.

Pentru îndeplinirea acestor atribuţii de verificare, MDRAP a intrat în colaborare cu Inspectoratul de Stat în Construcţii. Acesta a solicitat MDRAP stabilirea unor criterii de prioritizare în verificarea obiectivelor de investiţii, iar ministerul a transmis propunerea de verificare într-o primă etapă a obiectivelor de investiţii cărora le-au fost decontate fonduri, în anul 2014, de peste 500.000 lei, iar în a doua etapă cele care se încadrează sub acest prag.

Curtea de Conturi a atras atenţia că ministrul a semnat ordine pentru lucrări care urmau să fie realizate în doar câteva zile. „Au fost emise ordine de ministru pentru aprobarea la finanţare şi, respectiv, au fost încheiate contracte de finanţare pentru obiective de investiţii noi, în luna decembrie, valabilitatea contractului de finanţare fiind astfel de doar câteva zile (până la finele anului); acest fapt nu reprezintă un mod economicos, eficient şi eficace de alocare a fondurilor, în condiţiile în care nu există timpul fizic necesar de derulare a contractelor şi de utilizare a sumelor”, se spune în document.

În plus, au fost date contracte fără niciun fel de criteriu de evaluare. „Atât în anul 2013, cât şi în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanţare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului iniţial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare”.

Mai mult, nici cu ocazia redistribuirii sau suplimentării resurselor financiare faţă de valoarea iniţială alocată, MDRAP nu a efectuat analizele corespunzătoare în baza criteriilor de prioritizare, în scopul fundamentării sumelor aprobate la finanţare.

Atât în anul 2013, cât şi în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanţare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului iniţial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare. Restul sumelor, reprezentând suplimentări bugetare, au fost alocate la cererea beneficiarilor, fără o analiză corespunzătoare şi fără a se relua procedura de alocare reglementată de OUG nr. 28/2013 pentru alocarea bugetului iniţial.

Raportul arată că banii au fost împărţiţi haotic pe judeţe: „De asemenea, se constată o diferenţă semnificativă între propunerile de alocări iniţiale şi alocările finale aprobate în anul 2014, identificându-se o lipsă de consecvenţă faţă de abordarea iniţială din punct de vedere al prioritizării obiectivelor de investiţii. În condiţiile în care prevederile OUG nr. 28/2013 precizează modul de efectuare a alocărilor numai pentru bugetul iniţial al PNDL, în cazul suplimentărilor bugetare MDRAP nu a utilizat aceeaşi procedură de alocare a fondurilor publice cu aplicarea criteriilor de prioritizare.

Aceasta a generat o repartizare/alocare mult diferită faţă cea iniţială, de exemplu pentru judeţul Harghita a fost aprobată suma finală de 45.156 mii lei, iar pentru judeţul Maramureş, suma finală de 61.388 mii lei, deşi iniţial, pe baza criteriilor de prioritizare, suma alocată a fost aceeaşi, respectiv 25.000 mii lei”.

Contractele de finanţare dintre MDRAP şi beneficiari nu au fost întotdeauna încheiate în termen de 30 de zile de la data emiterii ordinului de ministru de aprobare a sumelor aferente obiectivelor de investiţii finanţate din PNDL. Au fost identificate unele cazuri în care contractele de finanţare au fost încheiate în termen de la 90 - 120 de zile de la data emiterii ordinelor de aprobare a sumelor la finanţare. De asemenea, au fost şi situaţii în care ordinele de ministru nu au fost urmate, în anul 2014, de încheierea contractelor de finanţare, aşa cum s-a constatat în cazul unor obiective de investiţii din judeţul Maramureş.

Nerespectarea termenului de 30 de zile pentru încheierea contractelor precum şi neîncheierea de contracte ulterior emiterii ordinelor de ministru au fost cauzate de neprezentarea documentaţiei corecte/complete sau la termen de către beneficiari.

MDRAP nu a monitorizat situaţiile în care nu au fost încheiate contracte de finanţare, ca urmare a aprobării prin ordin de ministru a sumelor alocate pentru finanţarea obiectivelor de investiţii în vederea realocării acestor sume pentru alte obiective prioritare.

Aceste situaţii au determinat sincope în derularea programului, în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice.

Deşi obiectivele de investiţii aveau sume aprobate, acestea fie nu au putut fi utilizate o perioadă de 90 - 120 zile (perioadă propice executării lucrărilor, respectiv primăvară - toamnă), fie nu au fost utilizate deloc pe parcursul anului 2014 (cazul beneficiarilor din judeţul Maramureş).

Judeţul nostru mai este amintit pe lista neagră şi cu alte nereguli: nerespectarea de către beneficiari a termenelor UAT Vişeu de Sus şi Ocna Şugatag; 80% dintre beneficiari nu au transmis rapoarte trimestriale şi nici nu şi-au făcut deconturile în termen.