Jaful APIA

De ani buni, fermieri, în cârdăşie cu autorităţi locale şi funcţionari, fură, anual, circa un miliard de euro de la UE şi de la crescătorii de animale. Un fenomen cu o amploare atât de mare, încât dimensiunile jafului nici măcar nu pot fi intuite.

De mai bine de trei ani de zile, la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi Direcţia Naţională Anticorupţie se află câteva sute de sesizări privind ingineria de sifonare a fondurilor europene. Numai în sesizarea din 27 aprilie 2012 către procurorul general Laura Codruţa Kovesi făcută de Asociaţia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale (APAF), sunt menţionate circa 100 de localităţi din 23 de judeţe, unde primarii au substras fonduri europene prin declaraţii false. Printre acestea se numără şi câteva localităţi maramureşene Giuleşti, Recea, Ocna Şugatag, Baia Sprie, Deseşti, Arieşul de Pădure, Satulung. Dacă adăugăm şi neregulile descoperite de Curtea de Conturi, şi jeep-urile cumpărate din banii pentru întreţinerea păşunilor, declaraţiile false şi certificate măsluite, avem o parte, tot mică, din puzzle-ul unui jaf imens şi continuu.

Florin Urs, directorul APIA Maramureş nu le numeşte fraude, ci plăţi necuvenite:

„Nu vorbim de fraude, sunt de fapt nişte plăţi necuvenite. Nu sunt infracţiuni. Că nu au respectat anumite cerinţe pe care şi le-au asumat, au declarat ceva şi pe urmă nu au mai efectuat. Nu au mai întreţinut suprafeţele agricole, indiferent dacă vorbim de păşuni sau alte terenuri. Pe scurt, au luat banii şi nu au lucrat, nu au făcut suficient ce trebuia să facă, nu le-au întreţinut corespunzător, nu au asigurat bunele condiţii agricole şi de mediu”.

Cele mai multe cazuri nu sunt descoperite din cauza lipsei de personal. Iar puţinele cazuri descoperite şi dovedite nu pot fi executate, ci trenează în instanţă. E cazul celor care au primit subvenţii pentru bovine în 2009-2010, obţinând certificate care demonstrau că nu au datorii la stat, deşi aveau. Urs explică: „Aşa a fost actul normativ că trebuiau să dea declaraţii că nu au datorii restante la data depunerii cererii. Curtea de Conturi a aflat chestiunea respectivă, iar noi i-am verificat pe toţi. Însă nu i-am executat încă pe niciunul, deoarece suntem în Instanţă cu Curtea de Conturi. Pe de altă parte, Comisia Europeană a trimis o precizare către România.

Declaraţia aceea a fermierului ca să se dovedească că e falsă, nu o poate stabili decât Instanţa, noi nu suntem abilitaţi. Noi am atacat în Instanţă decizia Curţii de Conturi prin care ne-a obligat să le luăm banii înapoi. Noi ne-am pregătit, i-am verificat, dar am zis că până nu este o hotărâre în Instanţă nu ne putem băga. Încă nu i-am executat pe fermierii în cauză. Între timp, Federaţia Fermierilor pe ţară a făcut o scrisoare către Comisia Europeană care a precizat că nu se poate condiţiona primirea subvenţiei unei datorii. Dacă ai datorii la bugetele de stat sau locale pe diverse obligaţii neachitate, pentru astea sunt legi prin care se execută persoana în cauză. Iar primirea subvenţiei e altceva. În concluzie, povestea rămâne suspendată”.

În această situaţie sunt vreo 500 de fermieri din judeţ. Dacă vorbim de terenuri, numărul neregulilor e mult mai mare. „Bate” spre 8000. Urs explică: „Suma se ridică undeva la vreo 10 milioane de euro, din care s-au încasat aproape 8 milioane de euro, s-au recuperat. Iar ceilalţi sunt în curs de recuperare. Ce nu se poate recupera, se dă la ANAF, se execută”.

Florin Urs, directorul APIA, spune că controalele se fac pe eşantioane şi s-ar putea ca acei care încalcă legea să scape un an, doi, dar până la urmă tot sunt descoperiţi:

„Mai devreme sau mai târziu tot le vine rândul la fiecare să fie verificaţi. Şi nu vorbim aici de 5 ani, că şi în 20 de ani pot primi sancţiuni. Pentru că spre deosebire de subvenţiile care    s-au primit până în 2007 când rămâneau cererile pe la primării, acum toate sunt într-o bază de date, şi există un istoric. Avem istoricul fiecărui fermier, începând cu primele declaraţii, până la sumele primite. Toate controalele sunt evidenţiate şi consemnate.

Iar la un moment dat se fac şi controale încrucişate între ceea ce a declarat în 2008 şi ce declară acum.

Acum încep oamenii să se înveţe că nu e chiar aşa cum îşi imaginau şi că nu se pot juca. Şi acum se depun cereri multe, dar spre deosebire de anii trecuţi, oamenii îşi lucrează terenurile. Dacă mergeţi în Maramureşul Istoric vedeţi că păşunile încep să fie curăţate. Sigur că unii mai încearcă să fenteze, până o păţesc. Noi am făcut în fiecare an informări. Prin 2011 au început verificările încrucişate şi au început să cadă cu plăţi necuvenite. Chiar îmi spuneau nişte oameni în zona Vadu Izei „anii trecuţi tot ne-aţi spus să avem grijă că ne puteţi lua banii înapoi, dar nu i-aţi luat. Dar vedem că acum aţi început să-i luaţi. Înseamnă că acum e grav. Sunt care se şi pârăsc unii pe alţii, dar chiar dacă nu se pârăsc, sunt depistaţi. Noi verificăm reclamaţiile, dar de multe ori nu se confirmă. Pentru că dacă pe mine m-a prins, eu merg şi te pârăsc şi pe dumneata, că mi se pare că nu ai cosit la timp sau nu ai făcut ceva.

Şi anul acesta vom avea verificări prin teledetecţie, la peste 2000 de fermieri. S-au făcut zboruri în luna aprilie, în luna mai, şi în iunie.

Se observă starea suprafeţelor declarate. Iar apoi oamenii sunt chemaţi. Ştiţi cât de bine se vede pe imagine? Că se vede şi mingea de fotbal în curte. Noi până în octombrie facem vreo 4 – 5 verificări.”