Jaf la autostrada mare

Contracte păguboase şi jaf din banii publici. Avem autostrăzi puţine, scumpe şi proaste. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, banii au fost cheltuiţi fără noimă, iar termenele de finalizare nu au fost niciodată respectate.

Nu avem autostrăzi şi, puţinele aflate în construcţie, sunt proaste şi pline de nereguli. Recent, Curtea de Conturi a României a luat în vizor situaţia autostrăzilor din ultimii ani. Concluzia este sumbră: Concluzia generală a Raportului special este că ţintele şi obiectivele naţionale legal stabilite, cu privire la construcţia de autostrăzi, nu au fost atinse / realizate la nivelul şi termenele stabilite, atât din cauza insuficientei voinţe politice, la nivelul Guvernului, pentru asigurarea condiţiilor necesare (legislative, organizatorice, financiare ş.a.) realizării acestora, cât şi ca urmare a faptului că nici MTI şi nici CNADNR nu şi-au asumat şi îndeplinit, în mod real şi performant, rolul de entităţi principale, cu responsabilităţi maxime, în derularea, implementarea şi finalizarea la termenele legale a programelor şi proiectelor prioritare privind autostrăzile”.

Cam toate tronsoanele şi contractele analizate sunt doldora de nereguli. Recordul este însă deţinut de Autostrada Transilvania. Contractul conţinea clauze neclare sau prost formulate care au permis umflarea facturii la un nivel greu de imaginat. Aşa s-a ajuns ca statul să cheltuie deja 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care s-au finalizat doar 52 de kilometri de autostradă. Mai mult, Curtea de Conturi ajunge la concluzia şocantă că guvernul României nu a fost niciodată partener cu drepturi egale în cadrul contractului cu compania Bechtel. De altfel, instituţia nici măcar nu a avut acces la toate documentele solicitate.

Nici lucrările la Autostrada Arad-Timişoara nu au fost tocmai în regulă. Lucrările au depăşit cu un an şi jumătate termenul stabilit în contract, fără să se ceară penalităţi: „Concluzia generală a auditului este că autostrada Braşov - Borş nu a fost realizată conform obiectivelor şi termenelor legale, care au stat la bazele demarării acestui proiect, ca urmare atât a vulnerabilităţilor, neconformităţilor şi disfuncţionalităţilor contractului, cât şi a lipsei de voinţă la nivelul Guvernului şi al MTI, fie pentru rezilierea contractului, fie pentru asigurarea tuturor surselor şi resurselor necesare finanţării obiectivului de investiţii şi finalizării acestuia. Autostrada Braşov - Borş (denumită şi „Transilvania”), în lungime de 415 km, este un obiectiv de investiţii care a fost contractat cu Bechtel Internaţional Inc. din SUA în anul 2003, cu termen iniţial de finalizare 2012, a parcurs două renegocieri de contract în anii 2005 şi 2011, în urma cărora obiectul contractului s-a redus la 112 km, din care 52 km (tronsonul 2B - Câmpia Turzii - Gilău) au fost finalizaţi în anul 2010, iar 60 km (tronsonul 3C - Suplacul de Barcău - Borş) au termen final 2013. Există şi persistă în continuare suficiente semne de întrebare referitoare la contractul CNADNR - Bechtel şi nu există, în documentele puse la dispoziţie, suficiente motivaţii şi justificări pertinente cu privire la:

- încredinţarea directă a contractului

- graba cu care a fost promovată legislaţia aferentă, în anul 2003

- lipsa unei negocieri reale a contractului

- promovarea şi aprobarea de către Guvern a unei forme de contract conţinând unele clauze care nu erau armonizate cu legislaţia românească şi/sau care stabileau obligaţii şi responsabilităţi disproporţionate pentru partea română ş.a.

Susţinerea evidentă şi energică pentru acest obiectiv, din partea Guvernului şi a MTI, manifestată la sfârşitul anului 2003, a diminuat în mod inexplicabil după aceea, pe parcursul derulării contractului, prin neadoptarea şi neaplicarea celor mai economicoase, eficiente şi eficace măsuri pentru realizarea la termen a obiectivului. Asigurarea finanţării acestui obiectiv, pe perioada 2004-2011, s-a situat aproximativ la jumătate faţă de valoarea investiţiei, stabilită prin indicatorii tehnico-economici aprobaţi, cât şi faţă de valoarea estimată, solicitată anual de către CNADNR (55,5% conform limitelor de cheltuieli aprobate prin legile bugetare şi 53,6% conform sumelor alocate companiei de către MFP, prin MTI.”.

„Rămâne în continuare inexplicabilă, la nivelul Guvernului şi al MTI, tergiversarea timp de mai mulţi ani a eliminării / diminuării vulnerabilităţilor şi a unor „puncte critice” cunoscute, în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi, prin iniţierea / aprobarea unor măsuri de îmbunătăţire a legislaţiei existente sau prin adoptarea unor noi reglementări referitoare la aspecte esenţiale privind:

- exproprierile necesare realizării culoarelor autostrăzilor

- relocarea utilităţilor de pe aceste culoare

- obţinerea avizelor

- „prezervarea” culoarelor în forma „liber de sarcini”

- stabilirea unui contract cadru şi a unor condiţii unitare de contractare

- stabilirea unor standarde de cost specifice pentru autostrăzi

- reglementarea etapelor obligatorii, premergătoare începerii lucrărilor de construcţie, şi interzicerea semnării contractelor de lucrări înainte de parcurgerea şi finalizarea acestora