Jaf din banii publici: prejudicii de 1,75 miliarde de lei

 Anul trecut, Curtea de Conturi a verificat 2.168 de entități. Iar valoarea prejudiciilor constatate de auditorii publici externi a fost de 1,75 miliarde de lei, iar abaterile financiar-contabile au atins nivelul de 53,4 miliarde de lei. Care sunt principalele ilegalități și abateri descoperite și în ce domenii? Cum au fost cheltuiți banii publici în al doilea an de pandemie? Care sunt cauzele acestui prejudiciu record? Acestea sunt întrebările la care răspundem în cele ce urmează.

În anul 2022, Curtea de Conturi a verificat 2.168 de entități. Majoritatea misiunilor derulate conform programului de activitate s-au axat pe auditul financiar (1512), urmate de auditul de conformitate (442) și de cel al performanței (32). Au fost efectuate 5.588 de misiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor (follow-up) și peste 300 de acțiuni de documentare.

Valoarea prejudiciilor constatate de auditorii publici externi a fost de 1,75 miliarde de lei, iar abaterile financiar-contabile au atins nivelul de 53,4 miliarde de lei.

Pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit aferente anului financiar 2021 și anilor anteriori, Curtea a formulat 103 sesizări, la propunerea departamentelor și a camerelor de conturi. Din totalul sesizărilor penale, 76 au vizat neîndeplinirea măsurilor dispuse, iar 27 au fost formulate în cazul existenței unor indici de săvârșire a unor fapte de natură penală.

În cel de al doilea an pandemic (2021), cheltuielile de la bugetul de stat au fost de peste 284 de miliarde de lei, mai mult de un sfert din această sumă (26,4%) îndreptându-se către Sănătate și Muncă/ Protecție socială. De altfel, cele două domenii au înregistrat, cumulat, 87% din cheltuielile de 5,73 de miliarde de lei efectuate din bugetul de stat pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Sectorul Apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție a însumat o cincime din cheltuielile statului în exercițiul financiar 2021 (20%). .

Raportul public pe anul 2021 prezintă principalele rezultate ale misiunilor de audit public extern efectuate pe parcursul anului trecut. Entitățile verificate din administrația publică centrală au fost tratate în cadrul domeniilor de activitate a căror expunere urmează, în linii mari, configurația stabilită de unitatea de coordonare a strategiilor din cadrul Executivului. Un capitol distinct vizează activitatea derulată de camerele de conturi județene la autoritățile din administrația publică locală.

Începem în ordine alfabetică, cu administrația publică. Ca să înțelegeți dimensiunea cheltuielilor din acest sector, vă dăm și câteva cifre: cheltuielile reflectă specificul acestui domeniu, în care sunt înregistrate cheltuielile de funcționare ale aparatului administrativ al unităților administrativ-teritoriale. Cea mai mare categorie de cheltuieli este cea a cheltuielilor de personal, în sumă de 7.087 milioane lei, reprezentând 58,17% din totalul cheltuielilor, urmată de categoria bunuri și servicii, în sumă de 3.063 milioane lei, corespunzătoare unei

proporții de 25,14% din cheltuielile totale ale domeniului. Principalele deficiențe constatate în acest domeniu de Curte se referă la:

- Efectuarea nelegală a unor cheltuieli de personal cum ar fi: drepturi salariale acordate personalului cu depășirea nivelului indemnizației vicepreședintelui consiliului județean/ viceprimarului, după caz; majorarea indemnizațiilor primarului și/ sau a viceprimarului prin utilizarea unui salariu minim brut pe țară superior celui prevăzut de dispozițiile legale pentru calculul indemnizației persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică;

• contravaloarea drepturilor bănești acordate necuvenit personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului și incluse nelegal în salariul de bază cu titlu de „spor de confidențialitate” și, respectiv, „spor de calculator” etc.

-Prejudicierea bugetului local prin efectuarea de ridicări de numerar din conturile bancare deschise la trezorerie fără a fi depuse ulterior în casierie și înregistrarea de plăți prin registrul de casă fără a avea la bază documente justificative legal întocmite sau efectuate pe bază de documente în care sunt înscrise valori mai mici decât cele eliberate din casierie UATC Săpânța, județul Maramureș (113 mii lei);

-Efectuarea de plăți reprezentând despăgubiri și cheltuieli de judecată aferente unor contracte de concesionări reziliate unilateral de către primărie, prin hotărâre de consiliu local care s-a dovedit a fi nelegală – UATC Săpânța, județul Maramureș (689 mii lei).

Trecem la Educație. În anul 2021, fondurile având ca destinație finanțarea domeniului Educație la nivel local reprezintă 6,7% din totalul cheltuielilor administrației publice locale. Dintre deficiențele constatate în cazul cărora sunt exemplificate și instituții din județul nostru, amintim:

-Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse în situațiile de lucrări executate pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare școală primară nr. 2 Chelința, oraș Ulmeni” – UATO Ulmeni, județul Maramureș (163 mii lei);

-          Efectuarea unor plăți fără temei legal, reprezentând elemente de cheltuieli incluse nejustificat în decontul situațiilor de lucrări, pentru obiectivul „Reabilitare și extindere corp 2, Școala Gimnazială Mircea Vulcănescu, comuna Bârsana, județul Maramureș” – UATC Bârsana, județul Maramureș (94 mii lei);

-          Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse în situațiile de lucrări executate pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare Școala Primară Tohat, în orașul Ulmeni” – UATO Ulmeni, județul Maramureș (90 mii lei);

-          Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse în situațiile de lucrări executate pentru obiectivul „Reabilitare Liceu Tehnologic” în comuna Poienile de sub Munte – UATC Poienile de sub Munte, județul Maramureș (62 mii lei);

-          Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse în situațiile de lucrări executate pentru obiectivul „Desființare și reconstruire atelier la Școala Gimnazială Liviu Rebreanu din Dragomirești” – UATO Dragomirești, județul Maramureș (53 mii lei);

-          Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse în situațiile de lucrări executate pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare Școală Primară Nr. 1 Chelința, oraș Ulmeni” – UATO Ulmeni, județul Maramureș (49 mii lei);

-          Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse în situațiile de lucrări executate, pentru obiectivul „Reabilitare și modernizare Școala cu clasele I-IV și Grădinița Nr. 2 localitatea Țicău, în orașul Ulmeni” – UATO Ulmeni, județul Maramureș (43 mii lei);

-          Efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând elemente de cheltuieli incluse nejustificat în situațiile de lucrări, pentru obiectivul „Reabilitare Școală Vișeu de Jos corp 2” – UATC Vișeu de Jos, județul Maramureș (42 mii lei);

Trecem la Sănătate, că-i mai bună decât toate și ...mai scumpă se pare. În anul 2021, fondurile având ca destinație finanțarea domeniului sănătate la nivel local reprezintă 23,3%, având ponderea cea mai mare în totalul fondurilor publice locale.

Potrivit raportului, „cu ocazia acțiunilor de documentare efectuate în anul 2022 la unitățile sanitare spitalicești de subordonare locală, având ca subiect managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești, au fost relevate o serie de aspecte care scot în evidență disfuncționalitățile și limitările sistemului sanitar:

-          Negocierea contractelor de furnizare de servicii medicale a fost mai mult formală, deoarece contractele au fost încheiate în conformitate cu indicatorii stabiliți în Contractul-cadru de furnizare de servicii medicale, în funcție de realizările anilor precedenți, de istoricul spitalului cu privire la ICM (indicele de complexitate al cazului), de durata medie de spitalizare și de gradul de ocupare a paturilor.

-          Sistemul utilizat pentru decontarea serviciilor medicale de tip spitalicesc în regim de spitalizare continuă nu a fost în concordanță cu nivelul real al costurilor pentru serviciile medicale spitalicești, acest aspect conducând la subfinanțarea sistemului spitalicesc, cu influențe directe în calitatea serviciilor medicale prestate cetățenilor.

-          Spitalele au fost finanțate din mai multe surse, fragmentate pe multiple destinații, ceea ce a condus la o lipsă de claritate în privința alocării fondurilor publice pentru dezvoltarea coerentă a sistemului sanitar spitalicesc (ex.: venituri din contractele de furnizare de servicii medicale, venituri pentru acoperirea creșterilor salariale, programe naționale de sănătate derulate atât prin casele județene de asigurări de sănătate, cât și prin direcțiile județene de sănătate publică, subvenții din bugetul de

stat și din bugetele locale pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare și a cheltuielilor de capital).

-Serviciile medicale au fost decontate cu întârziere.

- În perioada anterioară pandemiei de COVID-19, cheltuielile aferente serviciilor medicale au fost decontate de către casele județene de asigurări de sănătate în conformitate cu prevederile legale, dar au fost sub cheltuielile efective realizate de către unele unitățile spitalicești, adică au fost înregistrate pierderi de resurse financiare la nivelul spitalelor, acestea fiind acoperite din alte surse de finanțare.

- Cheltuielile unităților sanitare spitalicești au fost orientate preponderent către componenta resursei umane (cheltuielile de personal), în detrimentul cheltuielilor pentru investiții.

Dacă vorbim de cultură, recreere și religie, fondurile reprezintă 8,4% din totalul cheltuielilor administrației publice locale. Cum pe lista neagră nu există exemple din Maramureș, trecem la alt domeniu, Asistență Socială. Sumele cheltuite de administrația publică locală în anul 2021 pentru domeniul Asistență socială se ridică la 13.135 milioane lei, reprezentând 12,3% din totalul cheltuielilor efectuate de administrația locală. Pe lista deficiențelor din acest domeniu apar, din păcate, și exemple din județul nostru, respectiv „Plata nelegală a ajutorului pentru încălzirea locuinței unor titulari care nu și-au declarat toate veniturile obținute sau care dețin în proprietate bunuri ce conduc la excluderea acordării ajutorului – UATC Săpânța și UATC Poienile de sub Munte, județul Maramureș (188 mii lei)”.

Trecem la Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape. Ponderea cheltuielilor acestui segment de activitate în totalul cheltuielilor efectuate de administrația publică locală se ridică la 13,6%. Pe lista abaterilor este exemplificată și  „Efectuarea de plăți nejustificate, reprezentând cantități de deșeuri reciclabile necolectate – UATO Borșa, județul Maramureș (48 mii lei);”

Trecem la capitolul „Transporturi”. Ponderea cheltuielilor acestui segment de activitate în totalul cheltuielilor efectuate de administrația publică locală se ridică la 17,8%. Iar lista deficiențelor include și un caz din Maramureș: Efectuarea de plăți fără temei legal, reprezentând elemente de cheltuieli incluse nejustificat în situațiile de lucrări întocmite de către executantul lucrărilor la obiectivul „Întreținere drum agricol zona La Arini și decolmatare șanțuri” – UATC Bogdan Vodă, județul Maramureș (89 mii lei);

Vom reveni cu alte detalii în numerele viitoare.

Printre instituțiile luate în vizor anul trecut de Curtea de Conturi s-a numărat și Direcția Generală a Vămilor. Ca urmare a acțiunilor de verificare derulate de camerele județene de conturi la structurile vamale teritoriale (Direcții Regionale Vamale, Birouri Vamale), au fost constatate o serie de deficiențe, dintre care exemplificăm cele constatate la Biroul Vamal de Interior Maramureș, unde „Au fost menținute eronat în evidența contabilă debite în valoare de 66.450 mii lei, reprezentând accize aferente produselor alcoolice realizate pe teritoriul României, care nu au făcut obiectul unor operațiuni gestionate de autoritățile vamale și care au fost stabilite de recuperat de instanța de judecată, în sarcina unor persoane fizice – administratorul și asociatul unei societăți comerciale producătoare de produse accizabile din județul Maramureș”.

Conform raportului Curții de Conturi : „Tribunalul Maramureș a efectuat plăți nelegale în sumă de 102 mii lei, reprezentând elemente de cheltuieli nejustificate cuprinse în situațiile de lucrări executate în cadrul unui obiectiv de investiții la Judecătoria Sighetu Marmației”.

„În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, unele agenții județene pentru ocuparea forței de muncă (Au fost supuse auditului 32 de agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, respectiv: Alba, Arad, Argeș, Botoșani, Brașov, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Harghita, Iași, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Tulcea, Timiș și București) au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 5.705 mii lei, reprezentând indemnizație de care beneficiază salariații pentru suspendarea temporară a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului:

• suma de 1.613 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal angajatorilor pentru salariați care au figurat cu venituri din salarii, aferente unei luni integral lucrate, realizate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă, încheiat cu un angajator diferit de cel care a solicitat indemnizația;

• suma de 3.515 mii lei reprezintă indemnizații plătite nelegal angajatorilor pentru salariați care nu au figurat în Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit şi evidența nominală a persoanelor asigurate și nici cu contracte individuale de muncă în Registrul general de evidență a salariaților;

• suma de 25 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal angajatorilor pentru salariați, într-un cuantum mai mare decât limita legală admisă, respectiv 75% din câștigul salarial mediu brut;

• suma de 289 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal într-un cuantum mai mare de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat;

• suma de 261 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal angajatorilor pentru salariați care au încasat simultan și indemnizație de șomaj;

• suma de 2 mii lei reprezintă indemnizație plătită nelegal angajatorilor pentru salariați care au încasat simultan indemnizație de la bugetul de stat prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială”, se arată în raport.