„Îţi mulţumim, Guvern iubit, că ne-ai chibzuit!”

Decizia Guvernului „taie” în carne vie printre administraţiile maramureşene. 11 primării din judeţ nu mai primesc sumele de echilibrare din impozitul pe venit şi din TVA pentru că nu şi-au putut reduce datoriile cu 85% faţă de finele anului trecut, aşa cum cerea Guvernul şi FMI. În aceste condiţii, practic, primăriile rămân strict cu banii de salarii şi nu au nicio şansă de a-şi plăti datoriile din venituri proprii, care sunt extrem de mici.

Nu li se dă, dar li se cere! Măsura de reducere a arieratelor înregistrate de autorităţile locale a început bine şi s-a terminat româneşte, adică prost. Pornită justificat şi salutată de mediul de afaceri, măsura avea la bază un argument simplu: multe firme au fost băgate în faliment pentru că Statul, cel mai prost partener de afaceri, nu şi-a plătit lucrările şi serviciile contractate. Ori banii din bugetul primăriilor provin, în cea mai mare parte, tot de la agenţii economici. FMI a cerut să se reducă aceste datorii, iar Guvernul a dat din cap ascultător şi a transmis în teritoriu o directivă potrivit căreia, până la 31 martie, fiecare primărie trebuia să-şi reducă nivelul arieratelor cu 85% faţă de finele anului trecut.

Unii au luat credite cu dobândă redusă de la Trezorerie, alţii au plătit „tot”, alţii însă n-au putut lua nici credite, şi nici n-au putut plăti. Pentru că, o primărie de comună are venituri proprii extrem de mici, din care nu poate acoperi nici măcar cheltuielile de funcţionare a primăriei şi salariile. Iar banii de la „judeţ” încă nu s-au repartizat. Aşa că, 11 primării au intrat în blocaj: Săliştea, Vişeu de Sus, Băseşti, Bicaz, Leordina, Petrova, Rona de Jos, Strâmtura, Rozavlea, Coroieni. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş nu le mai repartizează cotele din TVA şi impozitul pe venit. Ori, fără aceşti bani, primăriile n-au din ce plăti nici iluminatul public, darminte să facă investiţii sau să-şi plătească datoriile. Iar la „sapă de lemn” i-a adus tot Guvernul.

Cei mai mulţi derulează proiecte cu finanţare de la Guvern şi nu şi-au primit banii de luni bune. Iar facturile pe care Guvernul trebuia să le achite, prin diferite programe, înseamnă arierate.

Alţii derulează proiecte majore, ca şi cele implementate pe Măsura 322, cu valoare de circa 2,5 milioane de Euro. Trebuie să plătească din bugetul local, facturile urmând să le fie decontate, dacă sunt norocoşi, în 90 de zile. La această sumă se adaugă TVA-ul, pe care trebuie să-l achite tot din bugetul local şi să-l primească la sfârşitul anului.

Dintr-un calcul simplu, reiese că o primărie de comună ar trebui să aibă vreo 20 de milioane pentru a implementa aceste proiecte. Bani pe care cei mai mulţi nu-i colectează din taxe şi impozite decât în ani buni. Aşa că singura variantă e creditul. Dar şi aici, lucrurile sunt încâlcite.

De exemplu, Primăria Strâmtura a contractat deja un credit pentru a putea derula un proiect pe Măsura 322, aşa că gradul de îndatorare nu i-a mai permis să contracteze şi un credit de la Trezorerie pentru a-şi plăti arieratele. Rezultatul? S-au trezit fără bani.

Primarul Ioan Pasere e însă optimist: „Noi am fost printre primele primării care au depus hârtiile pentru acel împrumut dat prin Trezorerii pentru arierate. Şi am luat un împrumut, dar mai avem un credit pentru un proiect european şi gradul de îndatorare nu ne permitea să luăm întreaga sumă pe total arierate. Acum nu am mai primit cotele din impozitul pe venit şi TVA. Dacă ne-ar da cotele, am plăti datoriile. Dacă nu ne-au dat din cote, nu putem lucra, că nu avem bani. Eu zic că se va rezolva. Toată datoria ar fi de vreo 600.000, nu e o sumă mare”.

În comuna Coroieni, situaţia e şi mai tragi-comică. Localitatea condusă de primarul Gavril Ropan implementează proiecte de peste 100 de milioane de lei. Iar acum s-au trezit că Finanţele nu le mai virează banii pentru un „mizilic” de 200.000 de lei. Primarul explică: „Conturile nu sunt blocate, noi putem să ne luăm salariile, putem să facem plăţi, condiţia este să le facem din surse şi din venituri proprii. Dacă avem de primit de la Finanţe sume din impozitul pe venit, mai explicit, salariaţii de pe teritoriul administrativ al unei comune plătesc un impozit de 16%, pe venit. Din acel impozit, 28-30% se întoarce înapoi la bugetele locale, pe teritoriul în a cărui rază este angajatul. Acele sume sunt blocate. În jur de 200.000 am plăţi restante. E o sumă infirmă. Dar m-a condiţionat Guvernul, până în 31 martie. Acesta e singurul inconvenient. Oricum o să le plătim, dar pe parcursul anului. A fost o slăbiciune a primarilor şi eu pot să-mi recunosc o vină, dacă făceam un act adiţional de reeşalonare a acestor datorii. Am avut proiecte prin Fondul de Mediu. Anul trecut, în septembrie, trebuia să ne vireze nişte bani. După ce au verificat facturile care au stat la baza proiectului. Aceste facturi nu sunt achitate, pentru că Fondul de Mediu nu ne-au virat banii nici astăzi. Acele facturi sunt trecute la arierate. E un cerc vicios”.

Interesant e că în jurul blocadei s-a pornit şi o întreagă discuţie „juridică”. Se pare că nu există niciun articol de lege care poate îndreptăţi Direcţia Finanţelor Publice Maramureş să nu le vireze primăriilor bani care li se cuvin.

Pe de altă parte, la finele acestei luni, ar trebui împărţite sumele de la Consiliul Judeţean către primării. Potrivit Guvernului, banii ar trebui să meargă cu prioritate către „plata arieratelor”. Aşa că, fondurile gândite pentru dezvoltare şi cofinanţare de proiecte ar putea ajunge în cu totul alte părţi. Ori, în lipsa banilor de la Consiliul Judeţean, primăriile care implementează proiecte integrate, cu sume uriaşe de circa 100 de milioane de lei, se vor trezi că nu au de unde să susţină cofinanţarea şi să suporte cheltuielile, aşteaptând ulterior decontarea lor. Aşa că, „avalanşa” blocărilor abia acum pare că s-a declanşat. În acest ritm, până la finele anului, ne-am putea trezi că toate cele 76 de primării vor pune lacăt pe uşă.

„Conturile nu sunt blocate, noi putem să ne luăm salariile, putem să facem plăţi, condiţia este să le facem din surse şi din venituri proprii. Dacă avem de primit de la Finanţe sume din impozitul pe venit, mai explicit, salariaţii de pe teritoriul administrativ al unei comune plătesc un impozit de 16%, pe venit. Din acel impozit, 28-30% se întoarce înapoi la bugetele locale, pe teritoriul în a cărui rază este angajatul. Acele sume sunt blocate”.

 

Gavril Ropan, primar Coroieni