• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 22 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 3 Noiembrie , 2010

Istorie strivita de buldozerul banilor

* In Maramures, istoria are miros de moloz * Monumentele istorice de o valoare incontestabila sunt „ucise” de nepasare si indolenta in dispretul legii si responsabilitatii pentru generatiile viitoare * Pe motiv de lipsa de fonduri, monumentele etalon ale judetului au fost scoase la mezat de autoritatile statului pe motiv ca, neexistand bani pentru reabilitarea lor, se distrug * Nu numai ca nici proprietarii privati nu-si respecta angajamentele asumate in contracte, dar nimeni nu se sinchiseste sa-i ia la rost * Mai mult, putinele incercari de salvare a cladirilor se lovesc de blocade. Istoria Maramuresului este aruncata in uitare, caramida cu caramida. Impotriva monumentelor de o valoare inestimabila a fost pornit un adevarat „genocid” al indolentei si incompetentei. In cativa ani, in loc de castele, case monument si hoteluri celebre, vor ramane doar mormane de moloz, fara ca cineva sa caute si sa pedepseasca vinovatii. GAZETA de Maramures a scris in repetate randuri despre „masacrul” impotriva istoriei si monumentelor istorice. Bisericile vechi in care ploua, bisericile care puteau intra in patrimoniul mondial UNESCO „ucise” de „monstri” din beton sau case monument transformate in gatere sau grajduri au devenit deja banalitati. De fiecare data, autoritatile locale care trebuiau sa respecte Legea privind protectia monumentelor istorice isi scuzau neputinta si dezinteresul prin lipsa de fonduri. Tot pe acest motiv, monumente importante ale judetului au ajuns, prin tranzactii mai mult sau mai putin suspecte, la diferiti investitori. Numai ca, odata cu schimbarea proprietarilor, nu s-a schimbat si situatia cladirilor. Degradarea continua acum in „regim privat”. Iar Statul nu misca niciun deget pentru tragerea vinovatilor la raspundere. Vreti exemple? Va dam exemple. Castelul Teleki Geza din Pribilesti. Monument istoric de interes national. A fost scos „la mezat” in 2007 de Consiliul Local Satulung. Pretul stabilit in urma evaluarii era de 244.000 de Euro plus TVA. Pe atunci, primarul Augustin Panici motiva ca primaria n-are bani pentru reabilitarea castelului si ca imobilul ar putea fi inclus in circuitul turistic ca si „punct forte” al zonei. De-a lungul timpului, cladirea a fost vizata pentru mai multe proiecte, unul dintre ele fiind un Centru cultural de interes zonal. Dar proiectul a tot ramas in „stand-by”. In fine, dupa mai multe runde de licitatii, autoritatile locale au reusit sa scape de castel. Castelul Teleki a ajuns in proprietatea SC Gipfix Construct SRL, firma cu capital privat integral strain (asociati cetateanul britanic Peter John Tweedie si Mariana Tweedie, cu dubla cetatenie, romana si britanica). Numai ca nici noul proprietar nu respecta prevederile Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Mai exact, in documentatia depusa pentru participarea la licitatia organizata de Primaria Satulung in 2007, reprezentantii firmei si-au asumat angajamentul de a transforma cladirea in centru de conferinte. Termenul propus de ei pentru finalizarea lucrarilor era decembrie 2009. Numai ca, la un an de la termenul teoretic de finalizare, lucrarile nici macar nu au inceput. Ba mai mult, proprietarii si-au neglijat obligatiile legale de protectie, consolidare, conservare, intretinere si asigurare a integralitatii cladirii, determinand amplificarea starii de degradare a imobilului „subred” si cu risc de prabusire inca din momentul preluarii lui. Complex-restaurant „Minerul”. Alt monument, alta poveste despre dezinteres si dispretul legii. Alti proprietari (SC Curitiba Invest Establishment) care dau dovada de dezinteres fata de obligatiile ce le revin. In 12 noiembrie 2008, a fost emisa autorizatia de constructie, prin care se da unda verde lucrarilor de „construire pentru restaurare si reabilitare fatade la complexul Minerul si imprejurimi de protectie pentru organizare de santier”. Valoarea totala a lucrarilor depasea pe baza evaluarilor 2 milioane de RON, iar durata executiei era de 14 luni de la inceperea lor efectiva. Proprietarul a raportat inceperea proiectului in 6.07.2009, iar cel de finalizare in 6.07.2010, dar pana acum nu au fost realizate lucrarile la care firma s-a angajat. Ana Mojolica, consilier superior in cadrul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Maramures, spune ca: „Eu cred ca le-a expirat autorizatia. Expira intr-un an sau doi de la data cand fac notificarea la Primarie pentru inceperea lucrarilor. Deci nu de la data emiterii, ci de la data notificarii. Care era oricum prin septembrie-octombrie. Oricum, o sa mai intreb o data. Acum nu lucreaza, n-am vazut nicio miscare”. Casa Iancu de Hunedoara din Baia Mare. Cel mai important monument al Baii Mari. Dupa o „runda” de reabilitari ilegale fara avize, care a ajuns in atentia politiei, imobilul e „sfasiat” intre cei sapte proprietari care au pornit un razboi ajuns in instanta. Imobilul a fost vandut in baza unei licitatii, fara ca statul sa-si exercite dreptul de preemtiune. Monumentul istoric a fost vandut pe bucati (etaj, parter, subsol) mai multor proprietari (vreo sapte), iar beciul a ajuns la un francez de origine israeliana, Sellam David Perez, care mai detine vreo doua imobile in zona si care atunci s-a si apucat de lucru, sapand in fundatie ca sa poata face pregatirile necesare pentru deschiderea unui local, desi nu avea avizele necesare. Astfel, a ajuns sa fie anchetat penal, iar monumentul a intrat in linie dreapta spre un sfarsit previzibil: prabusirea. De altfel, in luna februarie a acestui an, la initiativa lui Ioan Marchis, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Maramures, a fost convocata o sedinta a Consiliului Local Baia Mare, avand ca obiect identificarea unor solutii in vederea determinarii proprietarilor imobilului de a executa lucrari in regim de urgenta. Numai ca, pana acum, nu s-a facut nimic. Motivul oficial e ca proprietarii nu se pot pune de acord si ca Perez interzice accesul in incinta proprie. Ana Mojolic spune ca: „Anul trecut am trimis adrese la Primarie sa faca ceva cu Casa Iancu. Primaria a convocat toti proprietarii si am fost si noi si Inspectoratul de Stat in Constructii. Acolo sunt 7 proprietari. De aceea e asa greu, ca sunt multi. In mod normal, Primaria a depus pentru finantare, pe fonduri europene, de doua ori. Si de fiecare data nu s-a obtinut finantare, pentru ca Primaria are foarte putin spatiu acolo. Noi le-am spus ce obligatii au si impreuna cu Primaria au facut un protocol. Prin acesta sa se reactualizeze expertiza tehnica, sa se extraga numai partea de interventii de urgenta, sa se stabileasca suma si sa se distribuie pe fiecare de acolo. De fapt, s-au izbit de obscuritatea acestui proprietar, care a fost si atunci singurul care a lipsit de la sedinta. Pentru acest imobil, am vorbit saptamana trecuta din nou la Primarie. Vorbisem acum o luna cu ei. Ei au alocat bani pentru interventii in regim de urgenta. Cei de la investitii de la Primarie. Dar s-au blocat de refuzul lui Perez, cel care detine subsolul, care nu le da acces acolo. Eu i-am transmis lui Perez o obligatie, de fapt tuturor de la Casa Iancu le-am trimis un aviz provizoriu de folosinta, in care i-am notificat ca sunt obligati sa permita accesul, indiferent cui, daca acel cineva face lucrari pentru consolidare. Dar cei de la Primarie au spus ca fiind in proces cu domnul Perez vor sa faca prin Judecatorie o notificare. El a spus ca nu permite accesul pana nu-si termina procesele. Nu mi se pare normal si nu cred ca are dreptul legal sa interzica accesul”. Am incercat sa aflam si pozitia lui Perez, numai ca, pana la ora inchiderii editiei, acesta nu a binevoit sa raspunda la telefon. Oricum, povestea de la „Casa Iancu de Hunedoara” e departe de final. Si, pana sa se termine procesele si scandalurile din imobil, n-ar mai putea ramane nimic. La fel si in cazul celorlalte monumente. Castelul Teleki Geza din Pribilesti. Monument istoric de interes national. A fost scos „la mezat” in 2007 de Consiliul Local Satulung. Pretul stabilit in urma evaluarii era de 244.000 de Euro plus TVA. Imobilul a ajuns in proprietatea SC Gipfix Construct SRL, firma cu capital privat integral strain. Incet, istoria Maramuresului este aruncata in uitare, caramida cu caramida. Impotriva monumentelor de o valoare inestimabila a fost pornit un adevarat „genocid” al indolentei si incompetentei. In cativa ani, in loc de castele, case monument si hoteluri celebre, vor ramane doar mormane de moloz fara ca cineva sa caute si sa pedepseasca vinovatii. Vom reveni. Legea ignorata „Obligatiile si drepturile proprietarilor de monumente istorice In scopul protejarii monumentelor istorice, proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi asupra monumentelor istorice sunt obligati: (1) In scopul protejarii monumentelor istorice proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ale altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati: a) sa intretina, sa foloseasca si sa exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi si a Obligatiei privind folosinta monumentului istoric conform art. 17; b) sa asigure paza, integritatea si protectia monumentelor istorice, sa ia maasuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor si sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, reparatii curente si de intretinere a acestora in conditiile legii; c) sa instiinteze de urgenta, in scris, directia pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judetean, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si primarul orasului ori al comunei respective despre orice modificari sau degradari in starea fizica a monumentelor istorice detinute si aflate in teritoriul unitatii administrativ-teritoriale; d) sa instiinteze de urgenta, in scris, directia pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national, judetean, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si primarul orasului sau al comunei respective, despre descoperirea intamplaatoare oricaror constructii, elemente de constructii a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurand pastrarea descoperirilor in condittiile legii, pana la sosirea delegatului institutiei de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15 zile; e) sa asigure, in conditiile legii, accesul specialistilor desemnati de Ministerul Culturii si Cultelor sau de directiile pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national, in vederea constatarii starii de conservare sau pentru efectuarea de cercetari, inclusiv arheologice, de expertizare a monumentelor istorice si pentru operatiunile de evidenta; f) in cazul in care solicita descarcarea imobilului de sarcina arheologica, sa finanteze sapatura, cercetarea arheologica, elaborarea documentatiei aferente, conservarea si protejarea eventualelor vestigii descoperite cu ocazia efectuarii cercetarii arheologice; g) sa obtina avizele prevazute de lege pentru toate interventiile prevazute la art. 2; h) sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, precum si a oricaror altor lucrari, conform prevederilor legale, numai de catre persoane fizice sau juridice atestate in acest sens si sa prevada in contracte conditiile si termenele de executie cuprinse in avizul de specialitate; i) sa respecte toate conditiile si termenele de executie cuprinse in avizul de specialitate atunci cand executa ei insisi lucrari de intretinere curenta sau orice alte interventii, conform prevederilor prezentei legi; j) sa permita, pe baza prevederilor contractuale, executarea interventiilor asupra monumentelor istorice detinute, in cazul in care acestea sunt initiate si finantate de persoane juridice abilitate in conditiile prezentei legi; k) sa permita montarea si sa intretina insemnul distinctiv care marcheaza calitatea de monument istoric a imobilului. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.