ISTORIE-CULTURA-REPORTAJ

* Partidele politice - o clientela flamanda de avantaje
Incursiune in trecutul partidelor politice din Maramures

* Arta - eterna Cenusareasa
Artistii baimareni au produs anul acesta sute de mii de euro

* Natiune, naratiune, fictiune
LASATUL SECULUI

* Cea mai mare comuna maramureseana
In Copalnic Manastur, pe Valea Bloajei si-a Berintei

* Ambasadorul brazilian
Din tara lui Pele, in Maramures

* Partidele politice - o clientela flamanda de avantaje
Incursiune in trecutul partidelor politice din Maramures

"Romanii nu sunt o natiune, ci o profesie", afirma Otto von Bismarck referindu-se la viata politica din Romania. Pentru progresul societatii romanesti, cancelarul prusac recomanda nu construirea de cai ferate, ci folosirea biciului. "O clientela flamanda de avantaje astepta pentru a-si spori veniturile prin exploatarea locului dobandit in ierarhia de stat. Activitatea politica nu era desfasurata de partizanii de rand ai partidelor pentru a servi interesul national, ci ca un mijloc de chiverniseala personala", sustine istoricul Florin Constantiniu. Din pacate, in Romania de azi lucrurile nu s-au schimbat.

Cea dintai formatiune politica romaneasca de la nord de Gutai o intalnim in anul 1860, cand ia fiinta Asociatiunea pentru cultura poporului roman din Maramures, care urmarea, pe langa deziderate culturale, si scopuri politice, nationaliste. Din 1881, se semnaleaza o activitate a Partidului National Roman din Transilvania, grupare care avea ca principale obiective autonomia Transilvaniei, folosirea limbii romane in justitie si administratie, autonomie bisericeasca si scolara si o noua lege electorala, intemeiata pe votul universal. De prin anul 1890, la Sighet s-a infiintat o filiala a Partidului Social Democrat din Ungaria, care a avut mare priza in mediile muncitoresti, fiind unul dintre precursorii ideologiilor socialiste, iar mai tarziu comuniste. In 1893, muncitorii socialisti sigheteni, sub organizarea PSDU, sisteaza munca, protestand astfel impotriva conditiilor grele si salariilor mizere de care beneficiau. Partidul Taranesc condus de Ion Mihalache, invatator din Topoloveni, a avut aderenti doar in Vechiul Regat, reusind sa "patrunda" in Ardeal abia dupa 1926, cand, prin fuziunea cu PNR, a luat nastere Partidul National Taranesc.

Un melanj ciudat, comunisto-taranist

Dupa alipirea la Romania, savarsita la 1 decembrie 1918, in Maramures au inceput sa se infiltreze ideile comuniste, venite mai intai pe filiera ungara (acolo unde se declarase Republica Comunista a lui Bela Kun), apoi pe cea cehoslovaca (transmisa in varianta "cuminte", franceza) si, in final, pe cea revolutionara, brutala, de origine sovietica. In anii “societatii multilateral dezvoltate" eram invatati ca prima organizatie PCR din Maramures s-a infiintat in anul 1921 la Sighet, lucru imposibil si umflat mai mult decat era cazul. Dar nu este exclus sa fi existat, totusi, unul ori doi comunisti in oras, care credeau in acele idei si care sa fi fost deja inoculati cu "ciuma rosie". Tot istoriografia comunista ne-a informat ca la 1 mai 1922, muncitorii maramureseni au organizat un miting cu fanfara, tot la Sighet. Din nou asistam la o exagerare a evenimentelor, pentru ca acei demonstranti au fost, de fapt, social-democrati. Stim despre Vida Gheza si Nandor Kat, primul baimarean, al doilea sighetean, ca erau comunisti adevarati, revolutionari de profesie si ca, in anul 1937, au plecat ca voluntari in Spania, sa apere cuceririle republicanilor contra "imperialistului" Franco. In noiembrie 1940, la Sighet ar fi avut loc conferinta judeteana a PCR care ar fi hotarat reorganizarea luptei de clasa in zona, prin noi metode, din cauza faptului ca regiunea cazuse in mainile horthistilor. Apoi, in iulie - septembrie 1941, 200 de sigheteni au fost arestati de Siguranta maghiara si prezentati ulterior ca luptatori comunisti. De fapt, erau antifascisti si patrioti romani. Din datele acumulate de noi si muzeograful Gheorghe Todinca de la sectia de istorie a Muzeului Maramuresean din Sighet rezulta ca, in 23 august 1944, in orasul Marmatia erau de fapt doar cinci (5) comunisti. Doi dintre ei au fost romani si, dupa instaurarea "democratiei populare", au devenit eroi: Vasile Ierima si Iuliu Mois. Un alt grup de personaje ramane pana azi controversat. Grigore Holdis, Arthur Anderco si Gheorghe Dancus au fost catalogati drept comunisti de sorginte franceza, cu idei tipic franceze despre fenomen, necontaminate de modelul sovietic. Acum, dupa Revolutie, ei sunt considerati a fi fost taranisti. Adevarul e ca in Maramuresul de dinainte de 1947, taranii satelor au fost, in majoritate, manisti. Nu taranisti. Nu degeaba unul dintre ei a declarat organelor puterii populare: "Noi, aici in sat, nu facem nici un fel de politica, noi votam cu domnul Maniu." Intre taranisti, Frontul Plugarilor (care a fuzionat mai apoi cu structurile PCR) si Partidul Comunist erau o multime de afinitati si doctrine compatibile. Cel mai important taranist maramuresean, Ilie Lazar, un tip charismatic, era apropiat ca maniere si metode de actiune de comunistii sau de peremistii de azi. El a infiintat organizatiile muncitoresti taraniste si celebrele Garzi ale lui Maniu. A convins taranii sa urmeze crezul politic al lui Maniu, cu toate ca taranistii au avut nesansa ca, in cea mai mare parte, anii in care s-au aflat la carma tarii sa coincida cu marea criza economica (1929-1933).

Esecul liberalilor in Maramures

Daca pe taranisti, comunisti, socialisti si social democrati i-am pus impreuna, despre liberali trebuie vorbit separat. In anul 1922, in Romania au venit la putere exponentii Partidului National Liberal, cel mai vechi partid din Romania, infiintat in 1870. Atunci, o multime de oportunisti, multi dintre ei murdariti in trecut, in special in perioada de dinaintea primului razboi mondial, au trecut la ei, zdruncinand credibilitatea si priza la mase a onorabilului partid. Vechii luptatori nationalisti din vremea Austro Ungariei s-au trezit inlaturati, abandonati si tradati, asa ca au trecut in opozitie, devenind taranisti. La esecul liberalilor in Maramures a contribuit si atitudinea unor lideri marcanti ai partidului din perioada premergatoare Marii Uniri. Fruntasul liberal Dimitrie A. Sturdza (de patru ori prim-ministru) - ca sa dam doar un exemplu - a cerut, mai intai, guvernului conservator sa intervina in favoarea romanilor transilvaneni (1892), pentru ca, devenit prim-ministru (1894), sa declare - asa cum ceruse ministrul Austro-Ungariei la Bucuresti: "Avem sa ne abtinem de la orice act de agitatie in afacerile interioare ale Regatului ungar", declaratie urmata de sistarea unor ajutoare acordate de guvern romanilor transilvaneni. Dupa 1918, PNR si PNL ar fi trebuit daca nu sa se unifice, cel putin sa colaboreze, deoarece reprezentau interesele aceleiasi burghezii nationale, dar au devenit adversare din cauza celor doua mari personalitati aflate in fruntea celor doua partide: Iuliu Maniu si Ion I.C.Bratianu. Constient fiecare de propria-i valoare, autoritari, obisnuiti sa se faca ascultati si sa nu asculte, nici unul nu ar fi cedat, in intaietate, celuilalt. In general, liderii maramureseni ai liberalilor au fost cetateni marcanti, medici, profesori, latifundiari, intelectuali. Erau o elita, se considerau ca atare si acest lucru a cauzat intotdeauna obtinerea unor procente foarte mici in alegerile din judet, fata de alte regiuni ale tarii. Maramuresul interbelic a fost, de fapt, unul foarte putin liberal.

Sfarsit fara glorie

Legiunea Arhanghelului Mihail s-a infiltrat in Maramures incepand din anul 1929, prin parintele Ion Dumitrescu Borsa, care a venit ca paroh ortodox misionar la Borsa. Curajos, intransigent si cu priza la mase, acesta a reusit ca in 1940 sa aiba ca rod o multime de cuiburi legionare in tot Maramuresul. Un cirac de-al sau, Nichifor Robu, a incercat chiar sa organizeze pogromuri printre evreii localnici, tentativa esuata, din fericire. La alegerile din noiembrie 1946, comunistii au obtinut jumatate din sufragii, taranistii circa 30 la suta, iar PNL-Bratianu 1,6 procente. Apoi, dupa '47, toate celelalte partide politice in afara PCR-ului au fost scoase in afara legii, dizolvandu-se. In 1990, viata politica s-a liberalizat din nou, ca azi sa asistam la incercarea de dizolvare a opozitiei de catre formatiunea lui Iliescu si Nastase, ca-n vremurile bune. Istoria se repeta. Culmea, in toata aceasta incursiune in trecut, n-am gasit nicaieri PSD-ul de azi, desi ei se intituleaza partid istoric, cu ascendent prin anii 1800.

PSD

Actualul partid de guvernamant isi are originea in Frontul Salvarii Nationale (FSN), care a luat fiinta in 23 decembrie 1989 (unii spun ca radacina le este in PCR). Presedinte la acea data a fost Ion Iliescu. Pana la actuala denumire, PSD a mai purtat numele de FDSN si PDSR. Azi, PSD este format din fostul Partid al Democratiei din Romania si PSDR (Partidul Social Democrat din Romania). Pe plan local, partidul a castigat alegerile din 1990 si pe cele din 2000, pierzandu-le pe cele din 1992 si 1996. Presedintii gruparii au fost pe rand: Gheorghe Popa, Liviu Bindea, Aurel Constantin Ilie, Liviu Bechis si Petre Moldovan. Dintre parlamentarii de-a lungul a 14 ani ii amintim pe: Gheorghe Farcasiu, Gheorghe Popa, Augustin Botis, Petre Godja, Petre Moldovan, Liviu Bindea, Luca Stefanoiu, Radu Rosca. Ultimul este un titan al politicii maramuresene, un geniu al oratoriei.

PNL

Dupa '89, primele formatiuni liberale locale au aparut in ianuarie 1991. La inceput erau considerati, alaturi de celelalte partide cu traditie, "dusmanii poporului". Primul presedinte al PNL in tara a fost Radu Campeanu, iar ultimul este fostul prim-ministru, Teodor Stolojan. A participat la guvernare in perioada '91-'92, in Guvernul de tehnocrati condus de Stolojan, iar in '92 si 2000 a pierdut alegerile, aflandu-se in opozitie. In perioada 1996-2000, PNL a luat parte la guvernare, in cadrul Conventiei Democrate din Romania (CDR). Pe plan local, s-au afirmat Cristian Anghel, Dan Marinca (fost prefect), Ioan Hoban, Traian Rad, Ioan Roman, Ioan Fodo, Rohian Anton, Marinel Covaci. Membrii PNL ajunsi in Parlament au fost Marin Bivolaru, Traian Decebal Remes, Liviu Titus Pasca. Actualul presedinte al PNL Maramures este Cristian Anghel.

UDMR

Organizatiile locale ale Uniunii Democrate Maghiare din Romania s-au format in ultima saptamana a lunii decembrie 1989, din initiativa locala, fiecare purtand alta denumire. Unificarea a avut loc in februarie '90. Primul lider s-a numit Laszlo Tokes, actualul presedinte fiind Marko Bela. In perioada '96-2000, UDMR a participat la guvernare. La alegerile locale de pana acum, UDMR a castigat sub 10% din sufragii in Maramures si intre 15-18% in Baia Mare. In judet, activeaza o organizatie la Baia Mare si una la Sighetu Marmatiei. Presedintii organizatiei din Baia Mare au fost, in ordine: Marton Arpad, Csiha Tamas si Ludescher Istvan, iar in Sighet: Zahoransky Mihai, Gertsmaier Iosif si Beres Andras. Parlamentarii UDMR au fost in era post-decembrista Tamas Csiha, Mazalik Alfred, Böndi Gyöngyike.

PD

Un partid al jocurilor politice, Partidul Democrat s-a desprins din fostul FSN, sub conducerea lui Petre Roman, primul presedinte. Din 2001, presedintele PD este Traian Basescu. In '92, FSN castiga alegerile locale si le pierde pe cele generale, trecand in opozitie. Gruparea ramasa dupa plecarea laturii "Iliescu" in 1992, s-a numit tot FSN, pana la unirea cu Partidul Democrat (1993), a carui titulatura a adoptat-o. PD a participat la guvernare in mandatul 1996-2000 alaturi de CDR si UDMR. In cei zece ani de activitate, partidul a dat trei deputati maramureseni: Teodor Luputiu, Petre Moldovan si Mircea Man. In august 2001, o parte din filiala PNL a fuzionat cu PD. Au venit atunci Pamfil Berceanu, Liviu Titus Pasca, Dan Marinca. Presedintele PD Baia Mare este Eugen Crasneanu, iar pe plan judetean, deputatul Mircea Man.

PRM

Partidul Romania Mare s-a infiintat in 1991, iar pe plan local in luna septembrie a aceluiasi an. Sub conducerea lui Corneliu Vadim Tudor, PRM a castigat 3% din procente pe plan local in 1992 si 7% in 2000. Presedintii PRM in Maramures au fost, in ordine: Vasile Vultur, Gavril Lazar, Luca Stefanoiu si Emil Marinescu. In 2000, PRM a castigat patru locuri in Parlament, pentru Maramures: Mircea Ifrim, Maria Ciocan, Mircea Mihordea si Luca Stefanoiu (migrat la PSD). Actualmente, partidul are trei consilieri judeteni, doi consilieri locali in Baia Mare, un primar si trei viceprimari.

PNTCD

Partidul National Taranist Crestin Democrat s-a regrupat, in decembrie '89, sub conducerea lui Corneliu Coposu. Alaturi de PNL si Alianta Civica, PNTCD a format CDR. A pierdut alegerile generale din 1992, intrand in opozitie. CDR a revenit pe esichierul politic intr-o formula imbunatatita (cu PL 93, PSDR, PER) in 1996, cand a castigat alegerile. Dupa patru ani de guvernare, CDR a pierdut alegerile din 2000, alianta desfiintandu-se. Actualul presedinte al PNT este Victor Ciorbea, fost premier in perioada '96-'98. In Maramures, primul presedinte a fost Petru Berci, urmat de Mihai Buxbaum, Valentin Voicu Glodean (ajuns senator in '92), Dunca Tudor, Mircea Bel si Vasile Barbul (actualul vice-primar in Baia Mare). Alti membri importanti sunt Mircea Mecea (presedintele organizatiei in Baia Mare), Gheorghe Barlea (fost prefect), Vlad Culita.

Ioan BOTIS, Teofil IVANCIUC
Ciprian DRAGOS



* Arta - eterna Cenusareasa
Artistii baimareni au produs anul acesta sute de mii de euro

In anul 107 al existentei sale, <> si-a inscris in palmares 3 expozitii de mare amploare, 11 de anvergura medie si 4 personale care au fost vizitate liber (fara taxe de acces) de aproximativ 18.000 de vizitatori indigeni si straini; un total de peste 1.100 produse noi de arta plastica si mai mult de 80 de produse de arta vizuala ambientala de for privat si public (design industrial, ambiental si grafic, arta monumentala etc.) si mai bine de 230 produse promovate pe piata artistica internationala. Cam toate acestea ating o expresie numerica cu cel putin 6 cifre in euro.

Primaria municipiului Baia Mare este singura primarie din tara care deruleaza un program editorial de durata, specializat in albume de arta. Prima aparitie dateaza din 1999, dupa care au urmat patru editii succesive ale Anualei artelor, in conditii grafice competitive, din ce in ce mai bune. Speranta initiatorilor proiectului este aceea ca, in viitor, sa reuseasca scoaterea pe piata a unui "album european".

Capital simbolic si de imagine

Din pacate, exceptand Primaria Baia Mare, proiectul nu s-a bucurat de sprijin. "Sustragerea/inactiunea autoritatilor publice centrale si judetene, a Muzeului Judetean Maramures, sunt de natura sa ne oblitereze in mod arbitrar perspectiva dezvoltarii sanatoase si durabile. Si aceasta, impotriva evidentei ca sectorul profesionist al artelor plastice/vizuale este, cel putin la Baia Mare, unul dintre principalii producatori de capital simbolic, capital de imagine dar si de valori spirituale si economice destinate pietelor interne/externe", a declarat pentru GAZETA istoricul de arta Tiberiu Alexa. Albumul Anuala artelor, remarcabil din multe puncte de vedere, are pacatele lui. Probabil, sub presiunea timpului extrem de scurt in care albumul a fost tehnoredactat, intocmit si editat (5-14 septembrie 2003), "capul limpede" nu a functionat asa cum ar fi trebuit. Chiar daca nu fundamentale, greselile, deloc artistice, s-au strecurat in paginile albumului. Sunt cateva erori de tehnoredactare a cartusului expozitional, mici erori de corectura si prezentari ale unor palmarese artistice din 2002-2003, care incep de fapt cu realizari din anii precedenti (in special in cazul artistilor cuprinsi in capitolul Convietuiri). In paralel, Muzeul de Arta <> a dezvoltat colectia Mica biblioteca de arta baimareana. Lansata in 2002, aceasta a ajuns la nr.10, dintre titlurile colectiei meritand a fi amintite Eternul feminin - mitul revelat, Iarna - portretul pictural al unui anotimp, Radu Suciu - Priviti-ma!, Dorothea Fleiss: Jurnal-citari si recitari si Noua colonie internationala de arta de la Baia Mare. Conventul international Simion Hollosy. Din pacate, proiectul se sustine, cu doua exceptii, din resursele mai mult precare ale Uniunii Artistilor Plastici, filiala Baia Mare. Muzeul Judetean si celelalte institutii locale sau judetene care ar fi putut sa sustina proiectul au stat deocamdata deoparte, spre regretul istoricului de arta Tiberiu Alexa, cel care a ingrijit si editat colectia. Proiectul a primit sprijin doar din partea Bibliotecii Judetene Maramures, care, din acest motiv, functioneaza in calitate de coproducator. Parca n-ar strica o sustinere mai consistenta a celor care produc bunuri culturale de sute de mii de euro pe an.

"Functionarea unei politici editoriale consecvente si consistente a fost principala sfera culturala absenta din istoria . Cu greu si cu dificultati, din 1999, s-a articulat un proiect major cu doua componente: seria de albume dedicate productiei artistice contemporane, respectiv Mica biblioteca de arta baimareana. Acordam proiectului o importanta majora, deoarece reprezinta singura modalitate de promovare, pe piata culturala internationala, a patrimoniului artistic baimarean - trecut si prezent - in atat de complicatul proces integrationist la scara continentala." - conf. univ. dr. Tiberiu Alexa

Ioan BOTIS



* Natiune, naratiune, fictiune
LASATUL SECULUI

Miros de iarna se lasa peste satele romanesti, vinul a fiert potrivindu-si gustul cu cel al cozonacilor de sarbatori, porcii simt deja cutitul macelarului, coconii isi pregatesc traistele pentru mere si nuci, semne mari ca se apropie Postul Craciunului. Si prin orase se prefigureaza inceputul Postului: sunt reduceri mari la hainele de vara, oferte din ce in ce mai avantajoase la telefoanele mobile, costuri din ce in ce mai mari pentru incalzire, plocoane din ce in ce mai sugestive la usile functionarilor publici. Lasatul Secului de Craciun este o sarbatoare nocturna, care deschide Postul Craciunului de 6 saptamani (15 noiembrie - 24 decembrie). Sarbatoarea, care ocaziona petreceri familiale, cu mancare si bautura din belsug, era, in unele zone, prefatata de Ajun (13 noiembrie) si postfatata de Spolocanie (prima zi dupa Lasatul Secului, cand “se spala" oamenii cu bautura la carciuma satului de “dulcele" dinainte de post). Ansamblul celor trei sarbatori este dedicat si lupilor, efectuandu-se numeroase ritualuri cu caracter apotropaic (alungarea spiritelor rele prin zgomote si impuscaturi, ungerea cu usturoi a usilor si ferestrelor), profilactic (imbunarea pasarilor, in special a vrabiilor, cu resturile alimentare ramase de la ospat, sa nu strice recoltele viitoare, intoarcerea vaselor din casa cu gura in jos, ca sa nu se strecoare spiritele malefice), divinitor (aflarea ursitei, a rodului holdelor si vitelor in anul care urmeaza). Pe langa interdictia de munca in aceasta zile (Filipii), in sate se practicau si numeroase acte magice, avand ca scop “legarea gurii" lupului: se lipea gura sobei cu lut, toate foarfecile se legau cu sfoara, se puneau camasile in apa clocotita “ca sa se opareasca gura lupului" (A. Gorovei, I. Ghinoiu). Desi Postul Craciunului este o perioada marcata de interdictii alimentare si penitenta, in comparatie cu celelalte posturi de peste an, este mai putin sever: acum se deschide sezonul sezatorilor cu “bucuriile" aduse de acestea fetelor si flacailor, acum se organizeaza cetele de colindatori. Pana nu incepe postul, mai aveti vreme sa ascultati ultima manea a sezonului, sa petreceti la ultimele nunti ale anului, sa va incarcati bateriile cu licorile toamnei, sa faceti o ultima repetitie generala inainte de Revelion.

Emanuel LUCA



* Cea mai mare comuna maramureseana
In Copalnic Manastur, pe Valea Bloajei si-a Berintei

Copalnic Manastur este una dintre cele mai mari comune maramuresene. Preluca Veche si Preluca Noua sunt renumite pentru palinca din zona, Berinta, Fauresti si Vad, pentru gopodarii specializati in cresterea bovinelor, iar Copalnic, Laschia si Carpinis pentru bisericile vechi din lemn.

Situata la 28 de km de Baia Mare, pe valea paraurilor Bloaja si Berinta, localitatea Copalnic Manastur a fost atestata documentar in anul 1405. Un sfert de secol mai tarziu, comuna este daruita fiilor lui Drag. In 1602, localitatea purta denumirea de Kovac, care s-a transformat mai apoi in Kopalnik. Se spune ca primele familii stabilite in zona purtau numele de Cuc, Stanca si Pasca, nume care se mai pastreaza si astazi. Astazi, comuna, cu o suprafata de 112 km, cuprinde satele Berinta, Carpinis, Copalnic, Copalnic Deal, Curtuiusul Mic, Fauresti, Laschia, Preluca Veche, Preluca Noua, Rusor si Vad.

Copalnic Manastur

Primarul comunei este Mircea Cotofan l comuna are o suprafata totala de 8.595 de ha, dintre care 2.150 reprezinta teren arabil, iar 2.611 ha sunt acoperite cu padure l Copalnic are 5.857 locuitori l in comuna functioneaza 10 gradinite si 11 scoli generale, dintre care cinci au clasele I-VIII l biserica de lemn din Laschia a fost ridicata in 1857, pe locul vechiului lacas de cultlt l in comuna isi desfasoara activitatea 21 de agenti economici l bisericile de lemn din Carpinis, Copalnic si Laschia sunt declarate monumente istorice

"Lucri tri anotimpuri, sa mananci unu' "

Gospodaria sotilor Gheorghe si Maria Tamas se afla la marginea localitatii Carpinis. S-au ocupat de agricultura dintotdeauna si prin munca cinstita au reusit sa "prinda cheag". "Io n-am avut in veci serviciu, numa' sotu', da lucrat-am bugat. In agricultura, lucri tri anotimpuri sa mananci unu'. Ma trezasc la cinci-sase dimineata s-apoi pana sara tat lucru. Avem 12 ha de pamant, cinci porci de prasila, doi de ingrasat si 20 micuti. Apoi tan si cinci vaci cu lapte, doi taurici si o jurinca. Laptele, branza si smantana le vindem pa piata, in rest nu vindem alte produsa. Agricultura nu-i rentabila, da' noi asta am facut o viata si i-am invatat si pa copii sa le fie drag de lucru' campului, ca de nu raman tate a nimanui", a spus Maria Tamas.

Batranul de 100 de ani

Iosif Roman din Laschia a implinit 100 de ani! "Mosu' Iosip de langa biserica" (cum ii spun localnicii) locuieste impreuna cu Sabina, sotia sa, in varsta de 97 de ani, intr-o casa veche cu pridvor. Batranul e imobilizat la pat si abia poate sa mai vorbeasca, dar se inchina si isi spune rugaciunile regulat. Sotia lui mai poate sa se deplaseze cu sprijin, dar si ea are probleme de sanatate. Cand o intrebi de copii, ochii i se umplu de lacrimi. "Am avut trei fete, da' amu' una-i in deal, una-i in vale, alta-n ulita ce' mare, vorba cantecului. Am avut pamant si vite, da' nu mai putem lucra. Tata viata am lucrat pa camp. N-am fo' noi tare bocotani, c-am mancat malai bugat, da' nici n-am fo' muritori de foame. Am trecut pan' greutati multe, ca mosu' o fo' in razboi si erau vremuri grele, da' Dumnezau ne-o ajutat sa trecem pasta tate. Am mars la beserica in tata dumineca si pa omu' aista nu l-o auzat nime' in veci injurand. Da amu' uite cum am ajuns. Is grele batranetele", a spus batrana.

Palinca si bovine

Principala ramura a economiei comunei este agricultura, in special cresterea bovinelor si pomicultura. Preluca Veche, Preluca Noua si Laschia sunt renumite pentru palinca si distilariile din zona. Dumitru Moje este proprietarul unei palincii din 1994. "M-am suparat o data ca mi-o luat tare multa cand am dus poamele la fiert. Apoi am zas ca-mi fac io palincie. Amu' is in renovare, ca ni-o pus sigil pa cazane. Nu stiu ce vreu sa faca, de-om intra in Uniunea Europeana nu ne-or mai lasa aistia sa facem palinca, numa' ca aici is multe horincii. Io nu m-am imbogatit din asta, ca nu cumpara nime' chiar de-i cate 50-60.000 de lei litara, numa' noi o folosim in loc de bani sa ne lucram pamantu'", a spus Moje. Principalele domenii de activitate ale celor 21 de agenti economici din comuna sunt morarit si panificatie, croitorie, reparatii electro-casnice si prelucrarea lemnului.

Biserica din cimitir

In comuna Copalnic Manastur exista trei lacasuri de cult declarate monument istoric. Biserica de lemn din Carpinis, situata in cimitirul satului, a fost construita in anul 1757. Pridvorul si actuala intrare dateaza din 1882, cand fosta portita a fost zidita. Biserica, ce poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului", este singurul lacas de cult din Carpinis, motiv pentru care adaposteste si astazi liturghiile.

Ioana LUCACEL



* Ambasadorul brazilian
Din tara lui Pele, in Maramures

Este Garcia, dar nu Marquez. A venit din tarile calde si timp de un an va locui in Baia Mare. Marcelo Martins Garcia are 18 ani si in anul scolar 2003-2004 va urma cursurile Liceului de Arta din Baia Mare. Este innebunit dupa "bucataria" din Romania, in special dupa sarmale.

Brazilianul originar din Pirapora a ajuns in tara noastra prin intermediul organizatiei Rotary. Din 15 septembrie, Marcelo Martins Garcia este elev al Liceului de Arta din Baia Mare. Deocamdata, limba romana este pentru tanarul sudamerican o enigma. "Orele de limba romana si biologie sunt un mister, nu inteleg nimic, dar scopul programului nu este sa particip la ora. Cel mai important este sa-ti faci prieteni si sa cunosti oameni. Sa cunosti o noua tara", a spus tanarul. In Romania a venit insotit de inca doi tineri brazilieni, dar in Baia Mare a ajuns singur. Primul contact cu Romania a fost Bucurestiul, dar considera o experienta cu adevarat interesanta calatoria cu trenul pana in Baia Mare. "Mi-a placut, in primul rand, pentru ca in Brazilia nu avem o retea de cale ferata. La noi se circula cu autobuzul. Am avut sansa sa cunosc si tara, mai exact sa o vad. Cel mai mult mi-au placut muntii", a descris Garcia impresiile primei sale calatorii cu trenul. Tanarul brazilian se simte foarte aproape de romanii pe care-i considera foarte asemanatori cu poporul sau. "Cred ca popoarele noastre au multe in comun, sunt oameni deschisi, prietenosi si cu pofta de viata. Doar suntem latini, nu? Norocul meu este ca reusesc sa stabilesc usor legaturi. Sunt o fire prietenoasa si nu mi-e frica de nou", spune el.

Ales de guvern

Garcia a fost ales de catre guvernul brazilian ca ambasador al tineretului din tara sa. El trebuie sa aiba grija de ceilalti tineri brazilieni si sa-i motiveze sa ramana in Romania pana la sfarsitul programului. Va trebui sa lupte cu dorul de casa. Fiindca este "ambasador", trebuie sa cunoasca cat mai multi oameni si sa faciliteze legaturile lor cu ambasada. Deocamdata, asteapta din Brazilia materiale si mai multe instructiuni. In Brazilia el a terminat liceul si urma sa se indrepte spre facultate, dar fiindca i s-a ivit aceasta oportunitate si-a amanat planurile pana anul viitor. "Facultatea poate sa mai astepte. Un an in Romania a fost o sansa unica si trebuia sa profit de ea." In ce priveste viitorul, inca nu are planuri concrete. Il atrage o cariera in politica sau in drept, dar visul lui este sa fie profesor de istorie. In orice caz, trebuie sa fie un domeniu uman, stiintele fixe nu-l atrag deloc, iar matematica nu i-a placut niciodata. Si daca tot este vorba de viitor, nici posibilitatea de a-si continua studiile in Romania nu e exclusa total. Dar, deocamdata e doar un gand. Muzica este una din preocuparile lui si a marturisit cu mandrie ca acasa are o formatie de jazz. Fiindca acum este "elev" al Liceului de Arta, unde toata lumea are preocupari artistice, un coleg i-a propus sa-si faca o formatie. Bineinteles ca nu a trecut neobservat nici de colege, dar nu se plange. Este bine.

Ramane ca Marcelo Martins Garcia sa-si indeplineasca misiunea.

"Am vazut zapada prima data in viata mea acum doua saptamani. A fost foarte interesant, desi era putin frig. Mi-au spus ca sunt minus cinci grade si ca vor fi si mai putine. Am auzit ca iarna sunt aprope minus zece grade. Cred ca va fi foarte frig!" - Marcelo Martins Garcia "Nu inteleg de ce fetele imi tot pun mana in par si spun ca am un par interesant. La noi toata lume are parul natural, este comun, de aceea ma tund intodeauna scurt. Acum ma gandesc sa-l las sa creasca." - Marcelo Martins Garcia

Mihaela MIHALEA