ISTORIE, CULTURA

* Profesorul maramuresean Aurel Coza a consemnat o frantura de istorie
* Fulgerul dinaintea furtunii
* Vernisaj de caricaturi pe tarabele din piata!
* Carte pentru eficienta economica
* Natiune, naratiune, fictiune
* Ce cred copiii despre alegerile parlamentare?
* Profesorul maramuresean Aurel Coza a consemnat o frantura de istorie
Martor la pregatirea Marii Uniri!

Aurel Coza, fost director fondator al Muzeului din Baia Mare, a realizat in 1968 o lucrare privind evenimentele premergatoare actului Unirii de la 1 Decembrie 1918. Intentia profesorului Coza a fost aceea de a dona si eventual de a publica lucrarea sub auspiciile Comitetului Judetean PCR dar, din cauza unor grave implicatii ale istoricului Stefan Pascu, care a retinut lucrarea mai multi ani, aceasta a putut fi recuperata abia in 1982, cand a fost depusa la Muzeul Judetean Maramures. In 1981, profesorul Aurel Coza a decedat. Fiul sau, Aurel A. Coza (in prezent medic pensionar), a pastrat lucrarea si, in 1988, la 70 de ani de la Marea Unire, a trimis-o la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din Bucuresti dar, din pacate, lucrarea a ramas in continuare nepublicata.

In octombrie 1918, maramureseanul Aurel Coza se afla in Budapesta pentru terminarea studiilor. Tanarul student a reusit sa asiste la sedintele Parlamentului din Budapesta, desfasurate intre 16-23 octombrie 1918. Aprobarea intrarii in Parlamentul ungar i-a fost intermediata de tanarul conte Teleki Pal din Pribilesti, stabilit in vremea aceea in Budapesta. In alegerile parlamentare desfasurate in 1910, acest conte Teleki a candidat in circumscriptia electorala Somcuta, acest lucru reprezentand pentru el un esec cauzat in primul rand de faptul ca din comuna lui, Pribilesti, nici unul din votanti nu l-a ales, toti votand pentru candidatul Partidului National Roman. Pe atunci, votul nu era secret si se exprima in fata comisiei de votare. Infuriat, contele Teleki Pal a cerut arestarea si condamnarea preotului Ioan Coza (tatal lui Aurel Coza) si a mai multor tarani din Pribilesti. Aceste masuri represive au fost intrerupte de interventia batranului conte Teleki Geza, mai echilibrat decat tanarul sau fiu. In 1917, Teleki Pal si-a cerut scuze preotului Ioan Coza, iar in octombrie 1918, probabil in incercarea de a-si spala din pacate, i-a facilitat fiului acestuia intrarea la sedintele Parlamentului budapestan. Aurel Coza s-a hotarat sa inregistreze “evenimentele istorice ce se prevesteau si pe care am avut norocul sa le traiesc, de o importanta colosala, cu efect momentan de neprevazut.”

Tensiuni la Budapesta

In toamna anului 1918, atmosfera agitata din capitala Ungariei a determinat guvernul de la Budapesta sa apeleze la trupe formate din soldati de alte nationalitati decat cea ungara, in speranta ca vor putea fi exploatate divergentele dintre diferitele popoare care formau mozaicul etnic din imperiu. “In acest scop, garnizoana Budapestei era asigurata de doua regimente, unul din Sibiu si altul din Bistrita, ce cuprindeau soldati si ofiteri aproape in totalitate romani, si putini sasi. A doua zi dupa ultima sedinta a Parlamentului, cand romanii din Transilvania si-au declarat autodeterminarea si ruperea de regatul Ungariei, acesti soldati si ofiteri au dezertat in bloc din unitatile militare din Budapesta, au luat in stapanire trenurile din garile capitalei si au plecat spre Transilvania. Acest fapt a privat guvernul si autoritatile de posibilitatea de represiune si mentinere a ordinii in capitala Budapesta si a dat frau liber manifestatiilor populare, a fost factorul favorizant hotarator al inceputului revolutiei comuniste din Ungaria in 1918”, afirma Aurel A.Coza, in preambulul lucrarii tatalui sau. Tensiunile din capitala Ungariei s-au rasfrant si asupra sedintelor Parlamentului, culminand cu gestul unui student sarb de bastina din Voievodina (posibil Petrovici), care a sarit din galerie in mijlocul salii Parlamentului, in mana cu drapelele nationale ale romanilor, sarbilor si slovacilor, cerand libertate pentru natiunile din cadrul Imperiului austro-ungar. In aceasta situatie, presedintele Parlamentului, la solicitarea primului ministru ungar, a ordonat comandantului militar al garzii Parlamentului evacuarea si arestarea deputatului roman Alexandru Vaida Voevod, pe care il considera responsabil de situatia creata. Comandantul garzii, roman de prin partile Sibiului sau Nasaudului, a refuzat sa execute ordinul.

O moarte suspecta

“Dupa relatarile tatalui meu, este aproape sigur ca acelasi student Petrovici sa fi fost in fruntea unui grup de studenti romani si sarbi care l-au asasinat pe episcopul ortodox Vasile Mangra, care se opunea actiunii de autodeterminare a romanilor din Ungaria si de unire a Transilvaniei cu Romania. Atitudinea lui Mangra era determinata de interese josnice, egoiste, sperand ca prin aceasta sa obtina din partea guvernului maghiar confirmarea la scaunul de mitropolit si obtinerea de titluri nobiliare. Autoritatile si guvernul de la Budapesta au preferat sa confirme versiunea sinuciderii lui Vasile Mangra decat sa accepte posibilitatea unui atentat politic care le-ar fi ridicat atunci probleme”, sustine Aurel A.Coza, consemnand o marturie tarzie a tatalui sau. Cu toate acestea, in lucrarea redactata de profesorul Aurel Coza, moartea episcopului Vasile Mangra este prezentata in versiunea oficiala: ”a decedat sau si-a luat singur viata intr-o camera de hotel.” Lucrarea apartinand unui tanar student maramuresean, aflat in valtoarea evenimentelor ce aveau sa duca la prabusirea Austro-Ungariei, ramane interesanta prin informatiile privitoare la atmosfera generala din Budapesta acelei vremi, modul in care s-au desfasurat lucrarile Parlamentului maghiar si implicarea lui Petre Mihalyi in sustinerea unei diversiuni a guvernantilor vremii, o diversiune care n-a putut opri cursul evenimentelor ce aveau sa se incheie cu Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.

GAZETA de Maramures va publica in exclusivitate lucrarea privitoare la Unirea din 1918 a profesorului Coza. Vom reveni.





* Fulgerul dinaintea furtunii
“Acolo erau: presedintele venerabil Teodor Mihali, Alexandru Vaida cu o tinuta adecvata momentului si mai ales rolului de crainic al romanilor, St. Ciceo Pop intr-o extraordinar de buna dispozitie si N. Serban intr-o postura de extravaganta ca imbracaminte, totusi de o rezerva in atitudine, ce exprima o apreciere adanca a momentului, care-l revendica ca martore in fata generatiilor ce vor urma, atestand veracitatea celor intamplate de data aceasta sub cupola parlamentului” – Aurel Coza. Sedinta din 16 octombrie a fost monopolizata de contele Tisza si romanii nu au mai avut timp sa vorbeasca de la tribuna Parlamentului. Atmosfera tensionata, l-a facut pe tanarul student maramuresean sa le considere “preludiul, uvertura sedintei de a doua zi, asa cum e fulgerul pentru furtuna.”

Petre Mihalyi de Maramures

“Aceste cinci zile insa (18 –23 octombrie, n.red.) au fost suficiente pentru ca guvernul sa-si mai puna in aplicare un plan menit sa diminueze efectul actiunii romanilor. Fie ca in incordarea nervoasa a acestor zile i-a scapat din vedere, fie ca la iuteala n-a dat peste omul potrivit in acest scop, in acel interval de timp si-a pregatit coada de topor in persoana unui roman instrainat de ai sai, a deputatului Petre Mihalyi din Maramures, care in cele din urma a acceptat sa citeasca in sedinta ultima a Parlamentului (23 oct.) o declaratie impusa – credem –, redactata pentru a vestegi efectul celor notificate oficial de catre deputatul Alexandru Vaida (...) Ca actiunea a fost pusa la cale de guvern, ne ingaduie sa credem si masurile luate de autoritatile tocmai ale judetului Maramures, in ziua de 21 octombrie storcand propunerea romanilor nu constienta, ci la tot cazul fortata, de solidarizare cu guvernul pe chestia integritatii teritoriale a tarii, la adapostul careia deputatul guvernamental Petre Mihalyi sa accepte a pune la indoiala dreptul deputatului Al.Vaida de a face declaratia in numele poporului roman. Deputatul Petre Mihalyi in felul acesta s-a achitat in mod nu tocmai onorabil pentru generozitatea cu care guvernul trei generatii de-a randul i-a servit familia, asigurandu-i un scaun de deputat de Maramures.” – Aurel Coza

Marturia lui Coza

l “Sedinta din 18 octombrie 1918, asteptata cu nerabdare, de fapt a fost una dintre cele mai agitate, caci lumea voia sa auda cuvantul acelora care pana acum n-au fost bagati in seama. Toti asteptau declaratia romanilor, prin care sa-si clarifice gandurile de viitor in legatura cu drepturile politice desconsiderate secole de-a randul de guvernantii natiunii dominante.” l “Deputatii de pe bancile majoritare tradau o atmosfera de adanca neliniste si ingrijorare, ba de nesiguranta pentru ziua de maine…” l “O lume imensa, cata numai a putut gazdui sala de sedinte a parlamentului, a fost martore a celor declarate clar si la intelesul tuturor, ca ce vrea natiunea romana din Ungaria si Transilvania.” l “Ca parlamentul maghiar nici intr-acele zile tragice ale anului 1918 n-a fost oglindirea fidela a situatiei din tara, ne-a spus-o spre cea mai mare satisfactie a noastra tocmai atunci marele dusman, zbirul romanilor, deputatul conte Appony, recunoscand si declarand ca . In aceasta atmosfera, urmata de o potolire a miscarii si vorbelor, cu ochii atintiti asupra deputatului invitat de presedintele camerei sa treaca la tribuna, deputatul Alexandru Vaida Voievod isi incepe comunicarea dand expresie bucuriei ca in sfarsit a sosit ziua cea mare pentru nationalitatile din Ungaria.” – Aurel Coza. l Deputatul roman a citit declaratia in care facea un aspru rechizitoriu regimului la care sunt supusi romanii din Transilvania. In ciuda protestelor vehemente si a interventiilor venite din partea deputatilor majoritari, Vaida a protestat impotriva arestarilor si activitatilor instantelor judiciare din Transilvania, a inchiderii scolilor si bisericilor romanesti in care jandarmii intrasera cu forta si a avertizat Parlamentul ca ”.

Cerere catre presedintele Wilson

“Guvernul Austro-Ungar, pentru a salva Imperiul habsburgilor, aflat in pragul dezintegrarii politice, lanseaza, concomitent cu cererea sa de pace adresata presedintelui Woodrow Wilson, ideea unei federalizari a Monarhiei dualiste. Si acum, ca totdeauna, Guvernul Austro-Ungariei urmeaza traditia sa binecunoscuta de a cauta, prin formule seducatoare, sa eludeze marile adevaruri ale gandirii politice. Reprezentantii oficiali ai Monarhiei de Habsburg, sustinuti numai de maghiarii si germanii austrieci, cele doua popoare exploatatoare ale celorlalte natiuni, care constituie marea majoritate a Imperiului, cred ca au gasit in ideea federalizarii un nou mijloc de a promova in continuare sistemul lor imoral si anacronic de guvernare, facand abstractie de implicatiile logice ale ideilor de libertate si justitie afirmate de presedintele Statelor Unite. Comitetele reunite ale nationalitatilor oprimate din Austro-Ungaria, avand in vedere ca este vorba de existenta lor nationala, denunta opiniei publice mondiale acest act de ipocrizie diplomatica. Bazandu-se pe principiul nationalitatilor si al organizarii democratice, singurele temeiuri ale vietii de stat admise de catre Puterile Aliate, aceste popoare au proclamat in mod categoric, prin intermediul cuvantului si al armelor, programul lor politic: constituirea de state nationale independente pe teritoriul actual al Austro-Ungariei.” - Comitetul National pentru Unitatea Romanilor

A respins revendicarile!

Subliniind forta morala de care deputatii romani au dat dovada in timpul desfasurarii sedintelor, Aurel Coza a tinut sa aminteasca in lucrarea sa reactiile starnite de rechizitoriul facut de Alexandru Vaida Voevod si valul de stima pe care acesta l-a trezit in randul publicului auditor si a celui extern, informat cu iuteala fulgerului de cele petrecute in sala. Primul ministru ungar, Al. Wekerle (in fotografie), a raspuns acuzelor spunand ca “a facut numai ce i-a fost in posibil”, aruncand vina in seama autoritatilor militare si a zelului exagerat cu care unele autoritati au executat dispozitiile. In acelasi timp, primul ministru a respins revendicarea nationalitatilor de a fi reprezentate independent la tratativele de pace, caci acolo – afirma seful Guvernului – Ungaria nu putea fi reprezentata decat de catre delegatul statului maghiar unitar si indivizibil. Un discurs similar l-a avut si St. Tisza, seful Partidului Muncii. Obsedat de ideea integritatii teritoriale si a unitatii statului maghiar, Tisza a incercat sa convinga lumea ca Ungaria sta pe baze democratice si de aceea nu se impaca cu revendicarile nationalitatilor. “Parlamentul a mai tinut sedinte in zilele de 22 si 23 oct. ce s-au soldat cu protestul, o adevarata revolta contra cenzurei a ziaristilor informatori ai presei de la sedintele din camera deputatilor, si cu lichidarea definitiva a acestui parlament, a carui majoritate, stapanita de o totala indiferenta a facut sa-si dea seama ca nu-i decat o compozitie artificiala fara rost si deci nu mai are justificata existenta”, isi aminteste Aurel Coza sfarsitul unui Parlament care n-a mai fost convocat niciodata.

Ioan BOTIS





* Vernisaj de caricaturi pe tarabele din piata!
caricatura coruptiei

In ultima zi a campaniei electorale, in piata “Albina” a avut loc un vernisaj mai putin obisnuit, avand ca tema un fenomen mai mult decat obisnuit in societatea romaneasca: o expozitie de caricaturi despre coruptie, cu un titlu sugestiv “Haita de vanzare”. Marian Lupu, autorul caricaturilor, si-a tratat invitatii cu zambete, cafea fierbinte si tarii, la temperatura pietei. Cu aceasta ocazie a avut loc si lansarea noii bancnote satirice in valoare de 1 leu greu.

Intrebandu-se de ce fierbe romanul in mamaliga coruptiei, Marian Lupu a gasit trei raspunsuri: pentru ca in Romania trecutul pare ca nu vrea sa moara niciodata, pentru ca oamenii care ignora coruptia sunt cei mai corupti si pentru ca in orice clipa, undeva, un act de coruptie e pe cale sa se intample.

Ciolanul si eminentele cenusii

“Toata lumea spune ca e o expozitie inedita. Eu nu gasesc ca termenul este corect. Este o expozitie intr-o piata de alimente unde se vinde, se cumpara, totul se negociaza. In Parlament e acelasi lucru, cu singurele deosebiri ca aici totul e gratis iar acolo totul costa, si ca acolo lucrurile se petrec cu usile inchise, in timp ce aici totul e la vedere, pe tarabe”, afirma Marian Lupu, caricaturistul cu nume parca predestinat acestei expozitii. “Haita de vanzare” reuneste 65 de lucrari realizate in ultimele sase luni. Ideea a pornit de la imaginea “haitelor” de politicieni care duc o lupta acerba pentru impartirea “ciolanului”, iar personajele care domina peisajul graficii satirice imaginate de Lupu nu puteau fi decat “eminentele cenusii” Hrebenciuc, Cozmanca, Iliescu, Nastase, Puwak sau Micky Spaga pentru ca, asa cum afirma caricaturistul, “ciolanul este al Puterii”. Caricaturile lui Marian Lupu dau senzatia ca sunt o joaca cu liniile, dar dincolo de aparente ele “tradeaza” un spirit de observatie remarcabil si capacitatea de a surprinde trasaturile definitorii ale unor personaje arhicunoscute, fapt care-l transforma intr-un portretist de talent. Cu toate ca este amara, ironia desenelor sale are darul de a descreti fruntile celor care nu fac parte din “haita”. Paradoxal, caricaturile baimareanului reusesc chiar sa trezeasca optimismul in randurile privitorilor. “Atata vreme cat exista piete, exista si coruptie. Iata o coincidenta fericita astazi. Una peste alta, lumea a inteles ca apa este uda, cerul e albastru, viata e frumoasa si n-are rost sa ne sinucidem”, remarca Felix Artuche.

Lupu’ care-si vinde haita

Marian Lupu s-a nascut la 15 august 1959 in Seini. Absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti - 1985. Membru al “Asociatiei Caricaturistilor Profesionisti din Romania”. Saloane de caricatura: Baia Mare, Bucuresti (Romania), Zemun, Belgrad (Serbia), Zagreb (Croatia), Tolentino, Marostica (Italia), Ankara, Istambul (Turcia), Legnica (Polonia), Knokke Heist, Bree, Olense (Belgia), Skopje (Macedonia), Saint Just le Martel (Franta), Porto (Portugalia), Moscova, Surgut (Rusia), Haifa (Israel), Piaui, Piracicaba, Caratinga (Brazilia), Yomiuri (Japonia), Seul (Coreea), Coffs Harbour (Australia), Teheran (Iran), Ottawa (Canada). Premii si diplome de excelenta: Haifa, Teheran, Seul, Caratinga si Ankara.

Ioan BOTIS





* Carte pentru eficienta economica


Editura Economica propune o noua lucrare celor interesati de arsenalul de mijloace pe care cercetarea operationala le ofera pentru rezolvarea cat mai exacta a unor probleme complexe prin intermediul modelarii economico-matematice. “Modelarea proceselor economico-industriale”, lucrare colectiva realizata de Aurelian Simionescu, Mihai Schvab si Nicolae Bud, este o invitatie la o calatorie cu caracter limitat in ceea ce autorii definesc ca fiind “mirifica lume a modelarii matematice aplicate in economie”. “Modelarea a devenit in prezent o stiinta extrem de vasta, care a progresat alaturi de instrumentul sau de lucru, matematica, si totodata alaturi de domeniul in care isi exercita actiunea, economia, tehnologia, stiintele naturale sau cele sociale. Putem afirma ca nu exista domenii ale activitatii umane in care solutiile oferite de modelare sa nu fie binevenite. Poate doar sfera atat de gingasa si sensibila a trairilor umane sa nu se supuna rigorilor matematice. Dar si-ar dori oare cineva ca acest lucru sa se schimbe? Noi credem ca nu”, afirma autorii lucrarii.

Ioan BOTIS





* Natiune, naratiune, fictiune
Leacuri de betie

Acela-i om bautor, la care i-a baut dracul la cumetrie! Du-te, du-te mai femeie, ce ma tot haraiesti si ma nacajesti? Baut-am io atata sa ma fac de rusine la lume? Ca numa’ de gura ta si de-a moasii Ileana nu incap in satu’ aista... Ca numa’ o data pe luna ieu si io penzia si ma duc la bufet si cand ma-ntorn de-acolo, gandesti ca te stropseste. No, ase... pe mine sa ma mai lasi in pace, ca tie nici nu-ti trece prin cap cate nacazuri is in tara asta si cate-am aflat io astazi de la Grigore a Coaciului, c-o fost saptamana asta in Baie. Da’ tie de pomana iti spun, ca oricum nu pricepi. Tie nu-ti tace gura cu bautura. Numa’ sa faci bine sa te ogoiesti, ca incepi a ma scoate din sarite, cat mi-s io de calm si de om de omenie. Tu crezi ca nu te-am vazut io cand ai mers la mosica sa te plangi? Ca si-aceea ii buna numa’ de tras in jugu’ Dracului, dupa cate spurcaciuni ii ies din gura. Am auzit-o io, cum o inceput a te caina si-ti spunea cu voce mieroasa: “Vai, tu Marie, ioi de capu’ tau, cum nu m-ai ascultat tu pe mine cand ti-am spus sa nu-l iei pe Gavrila... Ti-am spus atunci ca de bautura sufera, mai ales, oamenii care au fost singuri la parinti. Si-apoi, io i-am cunoscut parintii, numa’ cu horinca umblau si nu-i bine, copilului mic sa i se dea sa guste rachiu ori vin pana nu implineste un an, ca iese betiv. Apoi, iara cand l-am vazut holtei, ti-am spus ca oamenii gatosi, (cu marul lui Adam mare) sunt de neamul lor betivi. Da’ tot nu m-ai crezut si l-ai luat... Amu, nu-i bai, te-oi invata io ce sa faci. Mi-o spus si mie o femeie de peste munti. Pune sub limba unui mort un ban de argint, si cand va fi sa-l scoata din casa, ia banul. Cumpara rachiu cu acel ban si da-i sa beie din el, ca indata se lasa de bautura. Mi-o mai spus ca tare de leac is plosnite pisate si puse in rachiu, ca n-a mai pune, in veci, gura pe pahar. Ioi, Marie, greu ii de stapanit Dracu’ din ei. Am auzit ca si birtasii baga lipitori in vin ca sa se lipeasca lumea de vin ca lipitoarea. Nu-i vezi cum si duminica, cum ies de la biserica, fug iute la crasma, de gandesti ca vor a se lepada de popa si-al lua in brate pe Sarsaila.” Apoi, nu stiu ce ti-o mai spus babornita, ca mie asa mi s-o facut o slabiciune la stomac si-o scarba de cate necuratenii spunea, ca m-am si dus sa ma stampar cu un fartai de horinca. Ca voi nici nu stiti cata zarva ii amu in tara, voua va arde de vraji. Apoi, sa stiti voi ca nu cu boscorodelile voastre vom intra noi in Europa. Tu, cu ale tale in cap, nici nu-i sti cu cine sa votezi. Ce stii tu de partidele de dreapta si de stanga? Ha? Vezi ca nu stii? No, stai ca-ti spun io amu din intelepciunea populara. Zice ca cel ce bea rachiul cu mana stanga se imbata iute... apoi io nu-s de stanga si nici nu pot bea cu mana stanga, ca mi-am taiat doua degete de la stanga cu drujba, asta iarna. No, inteles-ai amu?

Emanuel LUCA





* Ce cred copiii despre alegerile parlamentare?
Pitici, dar analisti politici

Alegeri in tara celor mici! Chiar daca vor avea drept de vot abia peste cateva mandate, cei mici opineaza. Adica presedintele asta, fie ca este PSD sau DA sau cum ii zice, sa dea haine si mancare celor saraci. Si, mai ales, gaz si curent pentru toata lumea. Nu sa tot promita si sa nu faca nimic. Ce cred ei, ca cei mici nu stiu?

Claudiu Jigolea este in clasa a III-a. “Am 10 ani si m-am nascut in 13 iunie, 1995”, spune mandru de el micutul. Matematic vorbind, nu are 10 ani, dar este grabit sa prinda majoratul si sa poata vota. Deocamdata, doar analizeaza. “Acuma, of… de alegeri (presedintele, ii sopteste un coleg, n.red.), stiu: se alege presedintele care a vorbit cu Cristian Tabara”, spune Claudiu. Cine a fost vazut cu Tabara este imposibil de aflat, dar... era presedintele! Cand esti si mai mic, alegerile plutesc intr-o adevarata nebuloasa. Florin Jiga are doar noua ani si de abia s-a obisnuit cu scoala. Alegerile si presedintele sunt doi termeni abstracti, pe care nu ii intelege inca, dar este de acord cu prietenii mai mari in ce priveste promisiunile electorale. “Eu nu prea stiu (un coleg ii sopteste sa aminteasca de curent, n.red.). Aaa, sa aiba toti oamenii casa si sa le dea haine la toti, sa nu le fie frig”, crede Florin ca ar face un presedinte bun.

Candidatii

Cand ai 12 ani, deja le stii pe toate. “Stiu ce se intampla la alegeri. Mergem sa alegem. Despre Anghel si PSD. Aaa, ne alegem, de astia, presedinti. Is mai multi, stiu… Ii Anghel, ii PSD, PRM. Toti astia”, spune mandru de el un mititel de 12 ani. El se numeste Marius Pop si este elev in clasa a IV-a. Chiar daca nu este foarte convins de ce sunt alegeri din nou (“doar acu cateva luni a castigat Anghel”), campania electorala nu l-a lasat indiferent. In ce-i priveste pe Anghel, PSD si PRM, nu am reusit sa ne convingem daca sunt trei posibili candidati sau sunt deja trei presedinti... “Adrian Basescu ar trebui sa faca ordine, ca asa promite. Numai tot promite, dar nu se face nimic”, spune Marius, hotarat. Pana si cei mici s-au plictisit de vesnicile promisiuni electorale care nu mai ajung sa se implineasca. “Trebuie sa ne alegem presedinte. Pe Anghel l-am ales o data (este greu de crezut, n.red). Si Adrian Nastase tot promite sa puna gaz, curent si apa la toata lumea. Ca sunt care nu au. Avem si noi un coleg in clasa, dar acuma nu-i aici sa va spuna. Si sa ne mai puna si canal, daca se poate, ca noi nu avem. Ca tot promite, ca sa-l alegem”, a spus Danut Giga. Danut are 12 ani, s-a nascut in 30 aprilie si este Taur, amanunt care vrea neaparat sa-l precizeze, deoarece i se pare foarte important in caracterizarea lui. “Mai ii un domn cu mustata”, care in opinia piticului, candideaza si el “alaturi de Anghel” pentru cea mai inalta functie in Stat, dar numele nu si-l aminteste. Cati candidati or fi pana la urma, cine mai stie. Pentru ei, piticii, cer doar note mai mari la scoala, ca este asa de greu sa inveti. Uf, oare cand vom creste mari?

Mihaela MIHALEA