Þiriac nu mai e „patriarhul” naþiei

Fondul de vânãtoare de la Almaºu Mare-Bihor, scos la licitaþie publicã. Ion Þiriac are de ce fi supãrat. Guvernul i-a luat jucãria ºi l-a lãsat cu ochii-n soare. Domeniul de vânãtoare de la Almaºu Mare, pe care vâna Ceauºescu, va fi scos la licitaþie. De data aceasta, pe bune. Celebrul om de afaceri Ion Þiriac ºi-a aprins singur paie-n cap. Partida de vânãtoare organizatã la finele lunii ianuarie în Bihor, care a ºocat opinia publicã din întreaga Românie, provocând chiar ºi reacþii internaþionale de protest, a fost picãtura care a umplut paharul rãbdãrii Guvernului. Deciºi sã nu mai închidã ochii la coþcãria în urma cãruia Þiriac a luat pe bani de nimica unul dintre cele mai frumoase fonduri de vânãtoare din România, guvernanþii vor acum sã punã piciorul în prag. Aºa cã Þiriac a rãmas fãrã “jucãrie”. Fondul de vânãtoare de la Almaºu Mare-Bihor, privatizat pe ochi frumoºi, va reveni în proprietatea statului ºi va face obiectul unei licitaþii publice la care poate sã participe ºi fostul tenisman. Dacã va pierde, Þiriac poa’ sã-ºi ia mistreþii ºi sã plece. Mânãreala Ion Þiriac a preluat domeniul de la Almaºu Mare printr-un ordin al fostului ministru al agriculturii, Ilie Sârbu. Transferul fondului de vânãtoare s-a fãcut în douã etape: evaluarea ºi preluarea vânatului ºi apoi preluarea conacului Fagu Balc. Numele lui Þiriac a fãcut atunci ca nici unul dintre angrenajele funcþionãreºti sã nu scârþâie. Totul a început în 2001, când Regia Naþionalã a Pãdurilor a renunþat la fondul de vânãtoare, motivând cã se aflã în imposibilitatea de a-l mai gestiona. Negocierile s-au fãcut în mare secret. Apoi a urmat atribuirea sa prin ordinul semnat de Sârbu, în urma unei pseudo-licitaþii, la care singurul ofertant ar fi fost Asociaþia pentru Vânãtoare ºi Pescuit Sportiv ”Zimbrul” din Bucureºti, patronatã de Robert Rãduþã dar în spatele cãreia stau banii lui Þiriac. Administratorul fondului, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ºi Cinegetic Sãlaj, i-a concesionat lui Rãduþã dreptul de gestionare a fondului de vânãtoare din Almaºu Mare, în suprafaþã de 13.500 de hectare, în data de 21 ianuarie 2002, la preþul de 11,9 milioane de lei/an. Mai puþin de-un milion de lei pe lunã... ÃŽn 19 februarie 2002, s-a finalizat tranzacþia cu Direcþia Silvicã Bihor, printr-un contract de concesionare a anexelor, cantonului silvic, vilei „Fagu Balc” ºi a terenului aferent acestora. Chiria fixatã de bihoreni a fost ridicola sumã de 1 euro/metrul patrat/lunã. Ambele acte îi conferã lui Þiriac dreptul de a dispune de domeniul din Almaºu Mare pentru o perioada de 49 de ani. Asociaþia “Zimbrul” se angaja la investiþii de circa douã milioane de euro, suma stabilitã iniþial urmând a fi reactualizatã în funcþie de rata inflaþiei. Mãcelul Deºi la vremea respectivã presa bihoreanã a desconspirat afacerea, pânã acum nimeni nu a avut curajul sã comenteze. Scandalul a izbucnit dupã vânãtoarea din 22 ºi 23 ianuarie, când 185 de mistreþi au fost carne de tun pentru o suitã de „capete încoronate”. O trupã de 27 de vânãtori strãini ºi ºase români, toþi unul ºi unul. Nume sonore în lumea afacerilor, oameni politici cu înalte influenþe, toþi prieteni ai lui Ion Þiriac. Printre ei ºi Adrian Nãstase, preºedintele Asociaþiei Generale a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi (AGVPS) din România care, doar el, a decimat nu mai puþin de 23 de mistreþi. Mai mult decât împuºca Ceauºescu la o partidã norocoasã. ÃŽn urma scandalului izbucnit ºi care a fãcut vâlvã ºi dincolo de graniþe, Þiriac a intrat în vizorul autoritãþilor. ÃŽn timp ce magnatului pare sã i se taie macaroana, fiindu-i desconspiratã mascarada afacerii de la Almaºu Mare, Nãstase, în schimb, îºi pãstreazã poziþia de ãl mai mare vânãtor al þãrii. Mãcelul cinegetic la care a fost co-autor în Bihor nu pare sã-i pericliteze poziþia din fruntea AGVPS. Flutur acuzã „Contractul prin care asociaþia “Zimbrul” a preluat fondul de vinatoare de la Balc va fi reziliat”, spune ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, care a anunþat marþea trecutã cã fondul de vânãtoare de la Almaºu Mare va fi scos la licitaþie. De data aceasta, anunþa ministrul, dupã litera legii. “Am aprobat rezilierea contractului ºi se va organiza o licitaþie la care poate sã participe ºi actualul deþinãtor. Despre acest lucru a fost informatã ºi partea adversã”, a declarat oficialul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale. Flutur a mai spus cã la licitaþie se vor lua în calcul ºi investiþiile realizate pânã acum de Ion Þiriac, evaluate în prezent la aproximativ 1,4 milioane de euro. Dacã în declaraþiile sale iniþiale ministrul a catalogat afacerea drept „o gãselniþã a fostei conduceri a ministerului, care pune mari semne de întrebare în privinþa corectitudinii”, Flutur a revenit apoi tranºant, acuzându-l direct pe predecesorul sãu în funcþie. „ÃŽncredinþarea fondului de vânãtoare Balc a fost ilegalã, ca dealtfel ºi concesionarea altor 69 de fonduri de vânãtoare din þarã. ÃŽi vom chema în instanþã pe fostul ministru Ilie Sârbu, pe fostul ºef al Regiei Naþionale a Pãdurilor, precum ºi fosta conducere a ministerului”, susþine Flutur. Ion Þiriac susþine însã cã prin atribuirea domeniului de la Almaºu Mare nu s-a încalcat legea. Potrivit unui comunicat de presã al asociaþiei „Zimbrul”, în privinþa încetãrii gestionãrii fondului de vânãtoare nu poate fi vorba despre o reziliere a contractului, deoarece aceasta ar însemna o sancþiune a neexecutãrii culpabile a contractului de cãtre una dintre pãrþi. ÃŽn acest caz, între pãrþi ar trebui sã intervinã un proces, iar decizia sã fie luatã de instanþa de judecatã. Contractul ar mai putea înceta în cazul în care ambele pãrþi ar hotãrî asta de comun acord. Indiferent de speculaþiile juridice, adevãrul a ieºit la ivealã. Atribuirea acestui fond de vânãtoare s-a fãcut în afara Legii vânatorii - Legea 103/1996, care specificã foarte clar cã trebuia organizatã o „licitaþie publicã deschisã”. Ca atare, Almaºu Mare va fi scos la mezat. La înaintare Mâna dreaptã a lui Þiriac în afacerea Fagu Balc a fost Robert Rãduþã, preºedintele Asociaþiei de vânãtoare ºi Pescuit Sportiv „Zimbrul” Bucureºti. Pasionat mai mult de pescuit decât de împuºcat dobitoace, Rãduþã e omul folosit în actele ce au dat o faþadã oficialã mânãriei cu fondul de vânãtoare Balc. ÃŽn urmã cu patru ani, Rãduþã declara cã Þiriac a ales Balcul pentru cã i-a plãcut în mod deosebit pitorescul zonei. ”Investiþia de la Almaº Mare nu va fi o afacere, nici pentru mine, nici pentru Þiriac. Vrem doar sã schimbãm imaginea României în ochii opiniei publice internaþionale”, a declarat atunci Rãduþã, susþinând cã vânãtorile private organizate la Balc vor fi folosite doar pentru a crea o punte de legãturã cu posibili investitori strãini pentru a-ºi direcþiona banii ºi spre România. Dupã carnagiul de la sfârºitul lunii ianuarie, Rãduþã nu mai rãspunde la interpelãrile presei. Oricum, el e mai mult pescar, iar de vânãtoare se ocupã când i se ordonã. Domeniu nobiliar Renumele domeniului de vânãtoare de la Almaºu Mare se leagã de perioada anilor 1850-1900. Fostul latifundiar de atunci, groful Pinkasz, a construit aici prima cabanã, din lemn masiv ºi piatrã, micã dar cochetã ºi luxoasã. ÃŽn perioada 1918-1927 ea a devenit proprietatea prinþului Ghica. Statul Român a pus mâna pe ea, abuziv, în anul 1928, dreptul de administrare revenindu-i Inspectoratului Silvic Bihor. Vreme de aproape 30 de ani, „Cabana Fagu Balc”, cum era denumitã în acte, a pãstrat aspectul iniþial. A intrat în reconstrucþie ºi modernizare abia în anul 1959. Pe vechiul domeniu nobiliar a prins cheag o adevãratã bazã de agrement destinatã exclusiv vânãtorii, de care se foloseau doar cei din elita PCR ºi, mai rar, Nicolae Ceauºescu. Sorin SOTOC