Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane Onoranta provocare

Carte de vizita Noul presedinte al Academiei Romane s-a nascut in 9 mai 1937, in Cluj Napoca. Vorbitor de limba engleza, rusa, franceza, spaniola si germana. Licentiat in chimie (1959), doctor in chimie “candidat in stiinte” (1964). A fost sef de laborator, asistent, lector, conferentiar si profesor in cadrul Facultatii de Chimie a Universitatii “Babes-Bolyai”din Cluj Napoca, si a avut diferite functii de conducere. Intre 1990-1993 a fost rector al Universitatii “Babes-Bolyai”. In 1995 a devenit presedintele Filialei Cluj a Academiei Romane, trei ani mai tarziu devenind presedintele Colegiului Consultativ al Agentiei Nationale pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare. In 2004-2005 a detinut functia de vicepresedinte al Institutului Cultural Roman de la Bucuresti. Presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, membru in International Council of Main Group Chemistry, a obtinut o multitudine de titluri onorifice: premiul Academiei Romane (1974), doctor Honoris Causa al Universitatii “Gheorghe Assachi” din Iasi, Ordinul “Steaua Romaniei” in rang de Mare Ofiter (in 2000) etc. Reporter: Ce calitati profesionale considerati ca v-au departajat de contracandidatii la presedintia Academiei? Ionel Haiduc: In primul tur de scrutin am fost patru candidati si anume Florin Filip, Mircea Sandulescu, academicianul Victor Voicu si cu eu. Din pacate, nici unul nu a intrunit 2/3 din sufragii pentru a fi ales. In al doilea tur am ramas eu impreuna cu academicianul Victor Voicu si am fost preferat de confrati pentru motive stiute de fiecare. Probabil a contat faptul ca am fost timp de doi ani, adica in perioada 1988-2000, vicepresedinte al Academiei si ca de mai multi ani sunt presedintele Filialei din Cluj a Academiei Romane. Pana la urma insa, nu cred ca aritmetica este aici importanta. Dintre doi candidati unul trebuia sa obtina majoritatea. M-a onorat alegerea colegilor si imi da speranta ca ma voi bucura de sprijinul majoritatii membrilor Academiei si de acum incolo. Rep.: Ce va propuneti sa faceti in calitate de presedinte al Academiei Romane? I.H.: Doresc ca accentul principal sa fie pus pe cercetarea stiintifica de excelenta. In acest sens, sunt inca multe de facut, iar un Consiliu de Coordonare a Cercetarii Stiintifice din Academia Romana, orgnism nou format, va avea de dus la indeplinire o serie de misiuni precise. Cu toate acestea, principiul de baza pe care vreau sa-l aplic va fi sa nu iau nici o hotarare de unul singur. E un principiu pe care l-am aplicat intotdeauna. Mereu m-am consultat cu oameni competenti pe tema sau domeniul cu care aveam de-a face. Rep.: Ce schimbari vor aparea in Academia Romana? I.H.: Schimbarea cea mare, daca pot sa-i spun asa, s-a produs in momentul in care mi-am luat angajamentul de a deveni noul presedinte al Academiei Romane. Voi avea, evident, mai mult timp pentru activitatea de zi cu zi in administrarea Academiei si, din pacate, mai putin timp pentru chimie, preocuparea mea principala. In plus, va trebui sa ma confrunt cu incomoditatea drumurilor mai dese intre Bucuresti si Cluj Napoca. Va trebui, practic, sa ma mut in Capitala. Academia supusa Presei Rep.: Perceptia omului de rand asupra Academiei Romane? I.H.: Academia este vazuta de publicul larg asa cum este prezentata de mass-media. Presa si televiziunea au un mare rol in acest sens. Din pacate, pana in prezent, s-au cautat mai mult aspecte negative - adeseori exagerate - si s-a incercat mai putin sa se prezinte ceea ce face bun si important Academia, cum ar fi lucrarile de mare anvergura sau chiar publicatiile Academiei Romane care apar foarte mult in literatura stiintifica internationala. Cu toate ca exista unele lipsuri financiare, dar si lipsuri in ceea ce priveste mentalitatea in randul cercetarilor, Academia Romana are mai multe plusuri decat minusuri. Am acceptat functia de presedinte ca pe o mare provocare, pentru ca este, dupa parerea mea, una dintre cele mai prestigioase functii, avand in vederea complexitatea ei din toate punctele de vedere. Rep.: Cum se impaca stiintele umane cu cele reale? I.H.: Cu toate ca Academia Romana a fost infiintata tocmai pentru materii umane ca istoria, limba si literatura romana, intre lumea “reala” si cea “umana” exista o legatura clara. Pana acum, domeniile umaniste s-au manifestat mai proeminent in interiorul tarii, insa consider ca trebuie sa razbatem si in afara. Se poate scrie foarte bine si despre istorie sau chiar economie si in revistele internationale, asa cum se intampla in mod normal de fapt. Mai mult, consider ca si materiile exacte isi au rolul lor. Operele de valoare din domeniul stiintific pot la fel de bine sa fie publicate ca si cele ce trateaza subiecte “umane”. Pionier al unei noii discipline Rep: Cea mai mare realizare profesionala? I.H.: Fara falsa modestie, pot cita cateva carti publicate in limba engleza la mari edituri din strainatate, introducerea unor domenii noi in chimia romaneasca si anume chimia ciclurilor anorganice, chimia organometalica si chimia supramoleculara ca subiecte didactice si de cercetare. Mai mult, pot sa adaug un numar de peste 300 lucrari stiintifice publicate, majoritatea in reviste internationale. Mentionez apoi ca mai multi “elevi”, adica fostii mei doctoranzi, sunt astazi profesori universitari cu o activitate stiintifica prestigioasa si performanta. Ca motiv de mandrie gasesc o afirmatie facuta de un recenzent intr-o revista a Societatii Americane de Chimie, care scria despre o carte pe care am publicat-o in colaborare cu un coleg din Germania: “Ca disciplina distincta, chimia supramoleculara organometalica nu a existat pana la aparitia cartii lui Haiduc si Edelmann.” Rep.: Dar orasul natal cui il “lasati”? I.H.: In ceea ce priveste Filiala Academiei Romane de la Cluj, se va alege un nou presedinte, poate un distinst coleg va fi numit presedinte interimar la inceput. Intrucat Clujul este orasul meu natal si de suflet, voi mentine contactul cu el si cu filiala. Mai mult, in acest semestru doresc sa-mi indeplinesc pana la sfarsit si obligatiile didactice la Universitatea “Babes-Bolyai”. Hobby-ul presedintelui Academiei “Timpul meu liber este extrem de redus. Cand reusesc sa pacalesc cotidianul, imi face o deosebita placere sa merg la munte. Mai am si un hobby mai special, filatelia tematica. Colectionez timbre cu subiecte stiintifice, mai ales cele legate de chimie. De fapt, daca stau bine sa ma gandesc, toata istoria chimiei poate fi ilustrata cu timbre! Din pacate, in ultimul timp am cam neglijat aceasta preocupare, presat de multe altele, mai serioase si mai stiintifice.” Alina CRANCAU