Ionel Bogdan, președintele CJ Maramureș

„În acest moment, avem proiecte concrete, în lucru, la nivelul județului Maramureș, în valoare de peste 2 miliarde de euro”

Reporter: Cum a fost cel de-al treilea an de mandat, față de ceilalți doi precedenți?

Ionel Bogdan: Cel puțin la fel de intens ca și ceilalți doi. A fost un mandat foarte dificil, am început cu pandemia, am continuat cu refugiații din Ucraina și impactul asupra economiei, proiectelor, asupra tuturor procedurilor până la urmă, pentru că foarte multe lucruri au mers mai încet decât ar fi trebuit să meargă. Și, iată-ne în 2023 cu un alt conflict, de data aceasta nu la granița României, dar care are un impact și în interiorul Uniunii Europene și, implicit, în România.

Rep: Ne întoarcem cu trei ani în urmă, la momentul respectiv ați promis maramureșenilor proiecte în valoare de 1 miliard de euro. La ce valoare se cifrează în prezent proiectele CJ Maramureș? 

Ionel Bogdan: În acest moment, avem proiecte concrete, în lucru, la nivelul județului Maramureș, în valoare de peste 2 miliarde de euro, din care contracte semnate efectiv de 247 de milioane de euro, unde nu intră de exemplu Podul peste Tisa, drumurile județene în valoare de 125 de milioane de euro și așa mai departe, lucrări care sunt în derulare sau care stau să înceapă, dar suntem în procedură de contractare în momentul de față. Mi-am propus un miliard de euro, pentru că, la momentul respectiv, aveam un plan pe anumite cifre și tipuri de investiții. Între timp, am încercat să absorbim orice resurse care au putut fi absorbite în beneficiul județului Maramureș. Sunt lucruri pe care nu le-am gândit la început, dar care mai apoi au devenit realitate și pentru care am obținut  finanțări. Au apărut o serie de oportunități de finanțare, pe care le-am fructificat. Vă dau un exemplu: satele vernaculare nu au fost prevăzute în Planul lui Bogdan, la fel cum nu am prevăzut reabilitarea Muzeului de Istorie, de Etnografie, a Teatrului de Vară sau a Muzeului de Artă. În Planul lui Bogdan am prevăzut de principiu proiectele mari: de exemplu, am prevăzut Centura metropolitană, dar nu am prevăzut partea de pasaje, dintre care unul este deja atribuit și este spre final cu proiectarea, iar celălalt este în licitație publică. N-am prevăzut, de asemenea, „centura mică” și nici „centura metropolitană”, am prevăzut doar una dintre investiții. În ceea ce privește drumurile județene, am prevăzut în Planul lui Bogdan o parte dintre ele, dar nu pe toate și iată că avem în acest mandat șansa să reabilităm mare parte dintre ele. Sunt multe lucruri pe care nu am putut să le prevedem, pentru că, în acel moment nu era încă Programul Operațional Regional pentru perioada aceasta aprobat și nu aveam decât câteva idei despre cum va arăta. Acum lucrurile sunt mult mai clare: sunt peste 78 de proiecte pe care le-am depus spre finanțare, peste 33 de proiecte deja contractate și, evident, proiectele majore, pentru care avem parteneriatul cu CNAIR, și aici mă refer la cele două pasaje, la Podul peste Tisa, Centura metropolitană, Centura mică, Centura municipiului Sighetu Marmației, Drum expres Baia Mare-Satu Mare, doar aceste șapte proiecte însumează aproape un miliard de euro.

Rep.: Care este parcursul unui proiect? De ce nu se poate fără documentații și SF-uri ? Unii vă reproșează faptul că ați cheltuit prea mulți bani pe SF-uri.

Ionel Bogdan: Sunt anumite tipuri de documente care sunt standard pentru obținerea unei finanțări. Și în ceea ce privește reabilitarea unui drum sau construcția unui drum, reabilitarea unei clădiri, construirea unui clădiri este același parcurs ca și pentru o persoană fizică. Dacă o persoană fizică dorește să-și construiască o casă, are nevoie de proiect, certificat de urbanism, de avize și abia apoi primește autorizație de construcție. La proiectele noastre nu cere finanțatorul autorizație de construcție, dar la anumite proiecte acest lucru constituie un avantaj. La Castelul Teleki sau la Muzeul de Istorie, de exemplu, am primit 10 puncte în plus la grila de evaluare pentru faptul că am ajuns la nivelul de autorizație de construcție. Dacă nu eram la acest stadiu, puteam spera că obținem finanțarea, așa suntem 100% siguri. De exemplu, la un drum avem nevoie de studiu de fezabilitate, certificat de urbanism, care prevede ce tipuri de avize trebuie, iar proiectantul trebuie să facă toate tipurile de documentații: studii geo, topo, studii pentru ape etc., planșe, liste de cantități, care atestă suma de bani pe care o cerem finanțatorului. După ce obții toate avizele și acordurile și ai Studiul de fezabilitate încheiat, se depune proiectul spre finanțare. Aici sunt și o serie de clarificări, după aceea se intră efectiv în finanțare. În această etapă, s-ar putea să mai fie clarificări pe documentele suport și abia apoi închei contractul. Tot acest parcurs, în funcție de tipul de investiție, de avizele de care ai nevoie, poate dura între 6 luni și 3-4 ani. Spre exemplu, la drumul de centură al municipiului Sighetu Marmației am lucrat un an la documentații și sunt finalizate. La centura municipiului Baia Mare lucrăm de doi ani și jumătate, abia în noiembrie finalizăm documentația, pentru că este mult mai complexă, zonă de munte, 22 de viaducte, 4 poduri. La Sighetu Marmației, avem doar un pasaj peste calea ferată, sensuri giratorii, parcări, lărgiri de drumuri și un pod, e o diferență colosală. În ceea ce privește mediul, la drumul expres, de exemplu, avem nevoie de evaluare adecvată, procedură care înseamnă minimum șase luni în plus față de tot ceea ce ai calculat până atunci. Acesta este doar un exemplu. Să vă dau alt exemplu: pe pachetul de 8 drumuri județene care intră în reabilitare,  în valoare de 125 de milioane de euro, unele sunt în fază mai avansată, pentru 6 dintre ele avem deja licitațiile realizate, deci nu avem niciun fel de probleme în ceea ce privește execuția și finanțarea. Am avut termen de depunere, știam din timp, am planificat totul, dar unora dintre colegi le-a scăpat faptul că nu avem pe două dintre ele avizul de la Apele Române. Neavând acest aviz, nu aveam nici avizul de la Mediu, neavând avizele pe cele două drumuri și fiind pachet, a trebuit să stăm încă trei luni și le-am amânat pe toate doar pentru că cineva nu a fost atent că proiectantul nu a adus avizul de la Apele Române. Chestiuni de genul acesta pot să încurce foarte mult planurile, finanțările. Ceea ce mă bucură este că am reușit să aducem proiectele într-un stadiu avansat. Iar cine zice că noi facem numai documentații ar trebui să știe că le facem pentru că nu erau, pentru că nu le-a făcut nimeni. Dacă nu ai documentații, nu poți accesa fonduri și nu poți implementa proiecte. Dacă nu făceam documentații, Podul peste Tisa nu era în construcție, la fel nici terminalul de la Aeroport pentru care se lucrează intens. Pentru fiecare proiect avem o muncă foarte mare în spate. Munca nevăzută este de 70% pentru fiecare proiect și doar 30% reprezintă partea de execuție. La Centrul de Comandă Integrat de la ISU, unde va funcționa Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, avem în acest moment aproape gata clădirea. A durat partea de documentații, refacere documentații, pentru că inițial am avut prevăzut doar 350 de euro pe mp, sumă cu care nu poți să construiești o clădire nouă, cu tot cu dotări, și a trebuit să refacem indicatorii, să scoatem la licitație proiectul - am scos de trei ori la licitație proiectul până când am reușit să-l atribuim, iar asta ce a însemnat? Vreo opt-nouă luni de timp pierdut. La fel e și în cazul proiectelor depuse, după ce le depui, trebuie să scoți la licitație proiectul. Noi am câștigat timp prin faptul că, de exemplu, pe proiectul pentru reabilitarea drumurilor județene, am scos lucrările la licitație înainte să avem semnat contractul de finanțare. La fel și la Aeroport, am scos proiectul la licitație cu clauză suspensivă. Acolo, când trebuia să predăm amplasamentul constructorului, ne-am trezit că în mijlocul terminalului aveam o insulă de câțiva mp unde erau niște pompe ale UAT Tăuții-Măgherăuș, și era terenul lor. A trebuit să relocăm pompele, să facem schimb de teren cu Tăuții asta ce însemna? Hotărâre de CJ prin care să cerem acel teren, Hotărâre CL Tăuții-Măgherăuș prin care cedează acel teren, Hotărâre de CL Tăuții-Măgherăuș prin care cere alt teren la schimb etc. și toate într-un timp foarte scurt.

Rep.: Care au fost proiecte pentru care ați luptat cel mai mult?

Ionel Bogdan: Sunt o serie de proiecte, cele de infrastructură mare și aeroportul. Acestea sunt cele mai grele proiecte pe care le gestionăm, vorbim de Podul peste Tisa, care se apropie de 30% gradul de execuție, centura municipiului Sighetu Marmației, centura metropolitană, de 32 de km și 4 km de legătură; drum expres Baia Mare-Satu Mare și pasajele care sunt foarte importante pentru decongestionarea principalelor căi de intrare în municipiu. Și, desigur, aeroportul care este foarte important pentru dezvoltarea economică a județului și, cu toate greutățile, vom reuși să realizăm acolo peste 80% din lucrări, astfel încât să decontăm cât mai mult din fonduri europene. Și vreau să fac precizarea că la Aeroport, în toată existența lui, s-au decontat până acum 200.000 de euro, adică nimic, din fonduri europene, restul au fost fonduri naționale sau locale. Astăzi avem peste 55 de milioane de euro care vor fi decontate pe trei proiecte. Inițial, am vrut un singur proiect integrat, dar pentru că nu s-a putut, l-am împărțit în trei și avem un proiect pentru un nou terminal de pasageri, un proiect pentru echipamente pentru siguranță aeroportuară și securitate și remiza PSI și drumuri perimetrale și încercăm să facem și partea de sistematizare și parcări astfel încât anul viitor, în vară, să fie totul în bună rânduială, cum se spune, la aeroport.

Rep.: Una dintre cele mai mari probleme din mandatul dvs. a fost SMID și tot ceea ce ține de deșeuri.

Ionel Bogdan: CMID Sârbi a reprezentat o problemă complicată și acolo am încercat toate variantele posibile, inclusiv mutarea într-o altă locație. Am discutat toate aceste lucruri la Comisia Europeană. Dacă se încerca mutarea în 2017-2018 probabil se putea, acum nu se mai poate. În schimb, am reușit să obținem o victorie prin negocierile purtate cu Comisia Europeană și anume că vom finaliza tot ce se decontează din granturi europene până la sfârșitul acestui an, iar din fondurile naționale alocate în 2020-2022 vom putea continua lucrările până în 2025. Obiectivul meu este ca, până anul viitor în vară, să avem autorizația integrată de mediu și să funcționăm deja pe noul CMI. Ca să explic sistematic: mi-am preluat mandatul la sfârșitul anului 2020, în primăvara anului 2021 am scos la licitație proiectare plus execuție, a durat aproape un an atribuirea contractului, pentru că am avut contestații la CNSC și Curtea de Apel. Anul trecut, am semnat contractul, antreprenorul a început proiectarea. Noi avem doi supervizori, Catedra de la Iași care lucrează cu antreprenorul la partea de proiectare și Catedra București, care lucrează cu noi. Fiecare soluție a fost discutată cu supervizorii, s-a ajuns la o concluzie în decembrie 2022-ianuarie 2023, iar lucrările au putut începe abia în primăvară, când s-a uscat amplasamentul. În prezent, suntem la 50% cu gradul de execuție a lucrărilor totale, suntem spre finalizare cu partea de dig, de stabilizare și la jumătate cu forajele care vor scoate apele din amplasamentul respectiv. În mai-iunie, ne dorim să finalizăm lucrările și să începem deja operarea acolo.

Rep.: Cum reușiți să mențineți un echilibru între economisirea banilor publici și recompensarea angajaților implicați?

Ionel Bogdan: Este foarte greu să recompensezi oamenii în CJ și în instituțiile publice în general, fiind salarii fixe, inclusiv bonusurile pentru fondurile europene fiind fixe. Legea nu ține seama de criterii de performanță. Cred că și pentru funcționarii publici, ca și pentru mine, ar trebui să constituie o mulțumire sufletească mare și reușita unui proiect pentru care lucrezi. Avem colegi extrem de implicați care își fac treaba foarte bine, dar din păcate ordonatorul de credite nu are posibilitatea să-i recompenseze prin mijloace pecuniare.

Rep.: Vă afectează măsurile economico-financiare impuse de Guvern?

Ionel Bogdan: Da. Sunt unele măsuri foarte bine venite și altele care nu fac altceva decât să blocheze, și o să vă dau câteva exemple. În ceea ce privește reducerea posturilor de conducere, noi, în 2021, am reașezat organigrama și am redus din posturile de conducere, astfel că noile măsuri nu ne afectează decât foarte puțin. Nu am cheltuit nesăbuit din banii publici, poate am făcut multe studii de fezabilitate, cum spune opoziția, dar toate sunt în prezent într-un stadiu avansat de execuție, fie urmează să intre în execuție. Adică am cheltuit banii util. Sunt și chestiuni binevenite, dar și măsuri cum este noua ordonanță pentru lunile  noiembrie-decembrie care practic ne blochează activitatea, inclusiv pe investiții, documentații. Dacă apare o oportunitate de finanțare, nu putem depune proiect, pentru că nu putem încheia contracte noi cu specialiști pentru partea de documentații, de exemplu. Dar sigur că trebuie să existe o anumită chibzuință în ceea ce privește cheltuirea banilor publici. Am văzut în județ și exemple de bună practică dar și exemple negative. Regulile nu strică întotdeauna, depinde cum se adresează, cui se adresează și pe ce se adresează. Dar e un cerc vicios. Nu știu de ce statul blochează antreprenorul român, că, până la urmă, la ei se referă, nu la multinaționale. Sunt afectați cei care fac scaune de birou, cei care vând papetărie, cei care fac consultanță. E important ca noi, mai ales în vremuri grele, să sprijinim antreprenorii locali. Ei vor rămâne mereu aici și, dacă îi ajuți să se dezvolte, vor aduce plus valoare în comunitate.

Rep.: Ce vă doriți pentru anul viitor? Vor fi și mai multe șantiere în județ?

Ionel Bogdan: Au început lucrările la UPU, vor începe la Ambulatoriu, unde intră 125.000 de oameni pe an, avem proiect cu Ambulatoriu și la Spitalul de Boli Infecțioase, avem și un proiect pe neonatologie. Pe tot ce s-a putut depune proiecte, noi am depus, în toate domeniile. Pentru anul viitor, îmi doresc să fim sănătoși, să avem cât mai puține conflicte în țară și în afara granițelor. Dacă vom avea sănătate și pace, cred că vom duce la bun sfârșit proiectele pe care ni le-am propus.

Rep.: Ce vă spun maramureșenii?

Ionel Bogdan: Sunt unii mulțumiți, alții mai puțin mulțumiți, dar oamenii au întotdeauna dreptate. Eu încerc să le explic situația, ce se face, ce nu se face, mulți văd ceea ce se întâmplă și că lucrurile se mișcă. Nemulțumirile sunt legate mai mult de chestiunile economice naționale. Noi încercăm să intervenim inclusiv pe această zonă, avem cele patru parcuri industriale pentru care vom semna contractul în decembrie și mai depunem câteva proiecte pentru Giulești, Bogdan Vodă și urmează și altele.

Pentru mine, cel mai important lucru este că, atunci când pun capul pe pernă seara, să fiu mulțumit și împăcat cu ceea ce am făcut și cu ceea ce urmează să fac. Dacă sunt mulțumit, mă trezesc și o iau de la capăt și nu mă las până nu mișc lucrurile. Unii spun că sunt nebun, alții că sunt naiv sau visător, eu spun doar că vreau să obțin cât de mult se poate pentru județul Maramureș.