Invierea Domnului este temelia credintei noastre

Este preot protopop al Protopopiatului Ortodox Roman Sighetu Marmatiei de aproape un deceniu si unul dintre duhovnicii plini de har si intelepciune ai Tarii Maramuresului. Aurel Vasile Pop vorbeste, intr-un interviu acordat GAZETEI, despre speranta, iubire si marea sarbatoare a Invierii Domnului. Carte de vizita S-a nascut in 26 noiembrie 1957, in Necopoi, comuna Homorod, judetul Satu Mare. In perioada 1972-1976, a urmat cursurile Liceului „Mihai Eminescu” din Satu Mare. In 1976, a fost admis la Institutul Teologic de grad universitar Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxa ,,Andrei Saguna” din Sibiu, pe care l-a absolvit in 1981, cu licenta in istoria bisericii ortodoxe romane. A fost preot in localitatea Rosiori, judetul Satu Mare, aproximativ 10 ani, apoi a fost preot in comuna Budesti, circa 7 ani. De 10 ani, isi desfasoara activitatea la Sighet, fiind numit preot protopop al Protopopiatului Ortodox Roman Sighetu Marmatiei in 1 octombrie 2000. Slujeste la biserica ortodoxa „Adormirea Maicii Domnului”. Reporter: In ultima vreme, marile sarbatori religioase devin tot mai comerciale. Credeti ca trairea spirituala si bucuria Invierii au scazut in intensitate in ultimii ani? Aurel Vasile Pop: In pofida tuturor influentelor care vin din alta parte, mie mi se pare destul de vie si intensa credinta oamenilor. As putea sa exemplific prin faptul ca, in urma cu cativa ani, a plouat toata slujba Invierii si toata lumea statea afara, nici macar nu-si tineau umbrela deschisa... Sarbatoarea Pastilor are o semnificatie aparte, care misca sufletul omului in mod deosebit. Rep.: Vedem prin supermarketuri si la stiri ca romanii au inceput din vreme pregatirile materiale de Pasti. Dar pregatirea spirituala? A.V.P.: Si astazi (marti, 14 aprilie, n. red.), am spovedit de la ora 5 dimineata pana la 9,30, doi preoti. Rep.: Cum trebuie sa ne pregatim pentru aceasta mare sarbatoare? A.V.P.: Ma intrebati tocmai intr-o saptamana de intensa pregatire, Saptamana Mare, in care retraim patimile Domnului. Este o perioada profund duhovniceasca, chiar daca noi ne mai ocupam si cu alte lucrari, toata lumea are in vedere si pregatirea de Sfintele Pasti. Nu numai sa fie curat prin casa sau sa ai o haina frumoasa, ci sa fie curatit si sufletul. Este o sarbatoare pe care o tinem totodeauna primavara si este si o primavara, o primenire a sufletului. Si constat ca, an de an, vin multi credinciosi, inclusiv tineret, sa se spovedeasca. Rep.: Batranii spun ca Postul Mare este, totodata, o perioada de ispite si incercari. A.V.P.: Adevarul este, si o spun si parintii duhovnici mai experimentati ca mine, ca tocmai atunci cand te straduiesti sa postesti mai mult, atunci ispititorul vine sa te atraga. Aceasta lupta se cunoaste si din vietile pustnicilor, vremurile de pregatire, sunt si vremuri de ispitire. Rep.: Ce traditii de Pasti se mai pastreaza in Sighet? A.V.P.: Si in Sighet, si pe Valea Izei, credinciosii vin cu cosuri cu bucate, pentru sfintit, si se dau paste, adica prescura si vin. Rep.: In Romania, se tot vorbeste de o criza a valorilor. S-au indepartat romanii si de valorile crestine – iubirea fata de Dumnezeu si iubirea fata de aproapele nostru? A.V.P.: Eu cred ca, in aceasta perioada, suntem aproape de valorile crestine si nu se poate sa nu fie asa, pentru ca Invierea Domnului este temelia credintei noastre, este Sarbatoarea Luminii, lumina este Iisus Hristos - „Eu sunt lumina lumii”. Este si o sarbatoare a credintei, pentru ca Invierea este temelia credintei crestine. Zice Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Corinteni, epistola intaia: „Daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta noastra si zadarnica este propovaduirea noastra.” Dar, cum Hristos a inviat, spune tot apostolul, s-a facut chezas invierii tuturor mortilor. Si atunci, tocmai ca Invierea Domnului ne tine aproape de valorile crestinismului. Rep.: Multa lume se intreaba daca astazi mai sunt minuni. Credeti ca mai vedem aceste minuni? A.V.P.: Cred ca totul este o minune. Tot ce este frumos si adevarat este o minune a lui Dumnezeu. Rep.: Ce parere aveti despre scenariile apocaliptice, gen 2012? A.V.P.: Nici n-as indrazni sa vorbesc despre asa ceva daca fiul lui Dumnezeu a zis „nu stie nici Fiul, nici Ingerii din cer, numai Tatal”. Eu de multe ori spun la inmormantari ca, pentru noi, Sfarsitul lumii este sfarsitul vietii noastre pamantesti, pentru ca omul nu poate face nimic pentru sine insusi, dupa ce a trecut din aceasta viata. Pot face cei care raman dupa el, pot imbunatati viata lui de dincolo si felul in care se oglindesc faptele lor in generatiile viitoare. Si atunci, preocuparea cand ma gaseste sfarsitul lumii... Iisus nu ne-a dat un raspuns exact, pentru ca nu ii este de folos omului sa stie. Ar fi o nebunie daca lumea ar cunoaste. Noi trebuie sa fim pregatiti. Rep.: Un mesaj pentru credinciosi? A.V.P.: Mi-aduc aminte ca, in toamna trecuta, am avut un simpozion la Sighet, „Lumea, dar divin si responsabilitate umana”, cu participarea ierarhilor nostri, a profesorilor de teologie de la Baia Mare si de la Bucuresti. Am pornit aceasta sesiune de comunicari de la faptul ca o doamna profesoara de religie a tradus o carte a lui Kallistos Ware - „Prin creatie, spre creator”. In aceasta carte, Ware pomeneste de un calugar de la Athos care spunea: „Iubiti copacii, timp nu mai este”. Iubiti copacii, adica iubiti intreaga creatie a lui Dumnezeu. Pe om l-a pus Dumnezeu sa aiba grija si sa impartaseasca darurile Creatiei. Pornind de la aceeasi idee - „timp nu mai este” - , se apropie Sfintele Pasti, trebuie sa ne intetim rugaciunile, sa ne impartasim cu trupul si sangele Mantuitorului, sa postim cu si mai multa asprime, pentru ca, apoi, sa putem sa ne bucuram de Invierea lui Iisus. Pentru ca numai bine pregatiti ne putem bucura de Invierea lui Iisus. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro