INVESTIGATII

* Stefanoiu redivivus

* Falimentul sucului de mere

* Remin - explozie anticipata!

* Agonia alba

* Facultativul afis obligatoriu

* Stefanoiu redivivus

Saptamana trecuta v-am prezentat stenograma intelegerii pe care deputatul PSD Luca Stefanoiu a facut-o cu parintii baietelului din Baia Sprie, decedat in accidentul rutier din 2002. Materialul a avut ecou si am primit mai multe „interpelari” pro si contra subiectului. Mai mult, cateva foste angajate de-ale deputatului de la fabrica sa de confectii din Baia Sprie ne-au semnalat o stare de fapt cel putin ciudata, chiar interesanta, oferindu-ne informatii care ne ajuta sa creionam mai exact profilul deputatului. Parlamentarii sunt un soi de politicieni care de multe ori folosesc puterea conferita de statutul lor pentru a rezolva probleme ce nu au nimic in comun cu Parlamentul. Putini sunt cei ce isi iau in serios mandatul si respecta legea. Adica nu se situeaza deasupra celor multi. Alesii nostri ar trebui sa fie primii, fiind vorba de Legislativ (unde se elaboreaza legi), care sa nu accepte ca greselile lor, omenesti dar greseli, sa ramana in ceata imunitatii mandatelor succesive.

Paradoxal, parlamentarii sunt primii care doresc un tratament preferential, disputele in jurul pachetului de legi anticoruptie fiind de notorietate. Un om necajit care fura o gaina este urgent amendat sau inchis, dar un parlamentar care accidenteaza mortal un copil sau are afaceri dubioase, care influenteaza mersul unei anchete prin parghii ce tin de apartenenta la un partid, este menajat, aparat cu dispret pentru cei multi, greu de inteles. Acest spirit de casta aminteste ca dictatura care a cotropit aceasta tara zeci de ani nu poate fi rasa in doua-trei mandate. La o zi dupa aparitia anchetei de presa „Iti mai aduci aminte, Luca?”, publicata saptamana trecuta in „Gazeta de Maramures”, Maria Zeller a trebuit sa mearga la Parchet unde i s-a spus ca daca doreste poate angaja un expert care sa mearga la Bucuresti pentru a verifica rotula masinii. Coincidenta sau nu? Explicatia celor de la Parchet era ca trebuia ca mama micutului Denis, decedat in urma accidentului rutier produs de deputatul Luca Stefanoiu, sa se ocupe de acest lucru. Probabil se incearca acreditarea ideii ca accidentul a avut loc datorita unei defectiuni a masinii. Nu intelegem de ce nu se tine cont de declaratiile martorilor care au vazut accidentul, sau de afirmatiile deputatului din timpul negocierilor cu parintii baiatului decedat, unde Stefanoiu insusi recunoaste ca a avut ceva viteza. In ceea ce priveste rotula masinii, trebuie tinut cont de izbitura de bordura. Citatia primita de la Parchet este un semn ca anchetarea lui Stefanoiu este sublima dar… Ne incapatanam sa credem ca nu se incearca musamalizarea cazului. Celor care ne-au criticat le dorim numai sanatate si sa-i fereasca Cel de Sus de un sofer care a mancat mere verzi.

Anubi sau a nu fi

Deputatul Stefanoiu are o fabrica de confectii, Anubi Impex SRL, in Baia Sprie. Se stie ca pe acest segment de activitate este o concurenta acerba, in zona functionand mai multe unitati economice cu acelasi obiect de activitate. De aceea, problema personalului calificat este delicata. Investitia din Baia Sprie se cifreaza la cateva miliarde de lei. Pe langa fabrica propriu-zisa mai exista un depozit amenajat si inchiriat unei firme mixte romano-germana. Fabrica produce echipament de lucru pentru un partener german. La inceputul anului 2002, deputatul PSD a „racolat” in jur de 30 de confectionere de la concurenta. La angajare femeile au fost convinse cu fel de fel de promisiuni tentante si au semnat contracte individuale de munca, din care nu au primit nici un exemplar (de ce, domnule deputat?). Dupa aproape un an de zile, satule de promisiuni neonorate, majoritatea celor nou venite a plecat spre alte zari. Interesant este ca deputatul le-a spus in mai multe randuri femeilor nemultumite de salarii ca nu are bani pentru ca este nevoit sa plateasca o suma mare familiei Zeller. Despre ce s-a intamplat de fapt, v-am prezentat in numarul trecut al saptamanalului nostru. Intrand in panica, deputatul a facut un tur de forta si a adus inapoi o parte din personalul plecat.

Judecata de apoi

Cincisprezece dintre angajate nu au mai dorit sa se intoarca. Cateva dintre femei si-au luat inima in dinti si ne-au relatat nemultumirile lor. Am reusit sa aflam o alta latura a caracterului deputatului. Dar parca nu ne mai mira nimic. Femeile ne-au rugat sa nu le deconspiram deoarece le este frica. „La angajare nu ne-am facut probleme, am crezut ca fiind vorba de un parlamentar putem avea incredere, dar s-a dovedit a nu fi asa”, ne-au spus fostele angajate la fabrica lui Stefanoiu. Nemultumirile femeilor sunt multe, iar o parte se regasesc in cererile adresate Judecatoriei Baia Mare. „In perioada (…) am desfasurat activitate in cadrul unitatii parate (Anubi Impex SRL) in functia de (…) Iar aceasta refuza sa-mi plateasca drepturile banesti in cuantum de (…), reprezentand rest de plata datorat pe perioada in care mi-am desfasurat activitatea, la care se adauga zilele de concediu aferente, pe care nu le-am efectuat si nici nu mi-au fost compensate. Am semnat un contract individual de munca si nu stiu daca a fost inregistrat in termen legal la Inspectoratul Teritorial de Munca”, se arata in cererile respective.

Cuvinte greu de reprodus

Dar problemele femeilor sunt mai multe. Ele sustin ca la fiecare plata le-au fost retinute darile catre stat, dar nu au certitudinea ca au intreaga perioada lucrata inregistrata in cartile de munca. Multe dintre ele erau puse sa faca munci care un aveau nimic cu meseria de confectioner. Am mai aflat ca deputatul folosea un limbaj greu de reprodus pe hartie, iar in locul primelor promise s-au ales cu un gest celebru. „Multe ne-au fost promise, dar ne-am ales cu…stiti dumneavoastra... cu degetul ridicat. asta-i adevarul”, au spus fostele angajate. Pentru a putea actiona in judecata firma a fost nevoie de lamurirea situatiei cartilor de munca la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Unele femei au aflat ca respectivele carti de munca au fost duse la firma, iar perioada lucrata este trecuta, altele au avut surpriza sa afle ca nu pusca situatia din teren cu cea din scripte. O bulibaseala care nu poate fi deslusita decat de un specialist. „Nu ne intereseaza decat sa ne recuperam cartile de munca si banii, nimic altceva”, au spus femeile.

Promisele verificari

Am incercat sa elucidam misterul ”Anubi” intr-un dialog cu directorul ITM, Anton Muresan. Acesta a avut o pozitie corecta si nu a parut a fi impresionat de faptul ca este vorba de un parlamentar. Muresan ne-a explicat ca problema legata de restantele banesti nu este de competenta Inspectoratului. „Nu pot sa ma pronunt in legatura cu problema cartilor de munca. In primul rand, nu am primit nici o sesizare. Apoi trebuie verificat. Avem foarte multe cazuri de acest fel si va pot spune ca de multe ori si angajatii fac fel si fel de afirmatii fara acoperire. Pleaca de la firma si se razbuna. Vom face o verificare si va vom comunica cele constatate”, ne-a spus directorul ITM. Suntem convinsi ca ITM va face ceea ce trebuie, dar problema de fond ramane. Un parlamentar care considera ca este altfel decat ceilalti, care spera ca parlamentarii-colegi sa nu-i ridice imunitatea si de ce nu, viseaza un nou mandat pentru linistea sa si a afacerilor sale.

Cine este Luca Stefanoiu?

Deputatul de Maramures s-a nascut la 16 octombrie 1949. A absolvit Institutul de Mine Petrosani si a debutat in meserie ca inginer miner, 1996 gasindu-l in functia de director la Exploatarea Miniera Suior. Si-a inceput activitatea politica in PRM, partid pe care l-a parasit in februarie 2001. La momentul demisiei, Stefanoiu a declarat ca doctrina PRM-ului nu-l mai reprezinta. Reactia lui Vadim vis-a-vis de dezertarea lui Stefanoiu a fost redusa la doua cuvinte: „Neica-nimeni”. In iunie 2001, s-a inscris in PSD. Actualmente este membru in Comisia pentru Industrie si Servicii din cadrul Parlamentului. GAZETA considera demn de „Cascadorii rasului” faptul ca in prezentarea deputatului PSD Luca Stefanoiu, la capitolul „Activitate politica” este mentionat un singur lucru: membru PRM (!!!).

Nicolae TEREMTUS



* Falimentul sucului de mere

Sucul natural de mere este un produs alimentar foarte sanatos si recomandat de medici mai ales copiilor. Plecand de la aceasta premisa si avand in zona cunoscutele livezi de la Dura, s-au pus bazele unei afaceri cu gemuri, sucuri din mere si fructe de padure. Produse de calitate, dar care nu au reusit sa se impuna pe piata. Anuntul privind vanzarea in bloc a fabricii de la Dura a trecut oarecum neobservat, ca si sucurile produse aici. Poate vin investitorii. Dupa ‘90, portile privatizarii au fost larg deschise. S-au infiintat numeroase societati comerciale si unele chiar au avut succes. Altele nu au reusit sa se impuna pe piata, ajungand dupa cativa ani in pragul falimentului. Cele mai multe firme cu capital privat au apelat la ajutorul unui credit bancar pentru o investitie mai serioasa. SC Scipomar SA Baia Mare a fost unul dintre cele mai promitatoare nume de pe piata baimareana la inceputul anilor ‘90. Cine din oras nu a auzit de sucul de mere fabricat aici? Investitiile facute au fost promitatoare, iar rezultatele pareau a fi pe masura. In 1991, Bancorex a acordat un imprumut in valuta, cu plata esalonata, pana in 1997. Garantia creditului au constituit-o unele bunuri imobile apartinand societatii. Nu a intrat in calcul terenul pe care societatea isi desfasura activitatea, acesta nefiind niciodata proprietatea Scipomar. Desi a fost folosita o linie tehnologica performanta, desi s-a folosit un tip modern de ambalaj, dupa o perioada de gratie sucurile produse (in special cel de mere) nu au mai avut trecere pe piata interna. Cauzele sunt multiple si tin mai degraba de obisnuinta romanilor de a consuma alt gen de sucuri. In Occident, sucul de mere este in mare voga, dar si concurenta din domeniu este acerba. Din aceasa cauza societatea a ajuns in imposibilitatea rambursarii creditului. La ora actuala Scipomar se afla in procedura de faliment, iar viitorul nu pare deloc optimist.

Lichidarea

Din cauza dificultatilor financiare, in 30 aprilie 1999, Scipomar a formulat catre Tribunalul Maramures o cerere de reorganizare. In bilantul din 31 decembrie 1998 societatea figura cu datorii de 117,721 miliarde lei fata de mai multi creditori (cel mai important este defuncta Bancorex). Ulterior, banca si-a formulat pretentii in valoare de 152 miliarde lei, pretentii cesionate (dupa desfiintare) catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Planul de reorganizare aprobat de judecatorul sindic la data de 22 septembrie 1999 prevedea ca societatea Scipomar sa ramburseze datoria catre AVAB intre anii 2000 – 2008. Din cauza nerespectarii graficului de plata esalonata, AVAB, in calitate de principal creditor, a cerut revocarea planului de reorganizare si declansarea procedurii falimentului. Scipomar SA se afla in procedura de faliment din 2 octombrie 2002, avand ca principal lichidator Irecson SRL Bucuresti. Pana in ultimul moment, creditoarea a incercat recuperarea pe cale amiabila a creantelor prin evitarea declansarii falimentului, in speranta ca ratele vor fi achitate de buna voie. Sperand ca totul se va reglementa, AVAB a intarziat peste doi ani declansarea acestei proceduri, fapt care a dus la cumularea de datorii si mai mari. In 11 decembrie 2002, in urma evaluarii facute de lichidator asupra patrimoniului societatii, s-a aprobat vanzarea in bloc pentru toata averea debitoarei, la licitatie publica, pornind de la pretul de 1,351 milioane dolari. Data stabilita pentru aceasta licitatie este 16 aprilie 2003. Daca nu se obtine pretul initial, judecatorul sindic, cu consultarea tuturor creditorilor, va putea incuviinta reducerea pretului de licitatie. Trebuie mentionat ca alaturi de AVAB mai sunt si alte institutii care au calitatea de creditori ai SC Scipomar. Cu cele mai mari creante sunt Administratia Finantelor Publice Baia Mare (4,5 miliarde lei) si Casa Judeteana de Pensii (500 milioane lei). Itele acestei povesti sunt mai incalcite decat par la prima vedere, asa ca vom reveni.

Sperante tarzii

„In anul 1991 s-au facut investitii de 400 milioane lei (la valoarea de atunci) in urma unui credit luat da la Banca Agricola. Am pornit cu ideea sa aducem produse noi pe piata autohtona, gandindu-ne ca lumea va cauta ceva natural. In 1992 am luat un alt credit de la Bancorex, in valoare de 9 milioane marci germane. Am facut investitii uriase, dar rezultatele nu au fost pe masura. Am venit pe piata cu sucuri, nectar, marmelada. Toate la un nivel calitativ de tip european. Dar lumea a preferat, si inca prefera, sucurile sintetice, fara sa stie ca cele asa-zis naturale sunt (in marea lor majoritate) produse pe baza concentratelor artificiale. In timp, am sperat o crestere a vanzarilor pe piata, dar nu a fost asa. Avem parteneri si la export, occidentalii apreciaza produsele noastre. Insa pretul pe care ni-l ofera este mic, ei stiind ca romanii se multumesc si cu bani putini. Acum asteptam sa trecem peste licitatia care va urma si sa vedem cine va veni sa investeasca aici. Sa speram ca va fi o schimbare benefica pentru viitorul firmei”, ne-a declarat Anton Pop, directorul SC Scipomar.

Ciprian DRAGOS
Nicolae TEREMTUS



* Remin - explozie anticipata!

Mineritul maramuresean sta pe un butoi de pulbere. Ultimele vesti dinspre Ministerul Industriilor nu lasa loc de interpretari. Va urma o reorganizare a Companiilor miniere cu efecte devastatoare asupra locurilor de munca ale minerilor. Proiectul guvernantilor seamana monstruos de mult celebrul Raport Andersen, prezentat de GAZETA anul trecut, despre care s-a spus, la vremea respectiva, ca nu exista sau ca ar fi o fictiune a ziaristilor. Ei bine, nu ziaristii sunt cei care vor lasa fara loc de munca 1000 de mineri pana la 1 iunie. Remin Baia Mare va trebui sa disponibilizeze pana la 1 iunie peste o mie de ortaci. Cei mai multi viitori disponibilizati - 800, vor fi de la Sucursala Borsa, de la Sucursala Baia Mare - 350, iar de la Rodna - 100. Desi nu este inca oficiala, strategia ministeriala de restructurare a Companiei din nordul tarii prevede, potrivit informatiilor pe care le avem, ca pana in 2006 la Remin sa mai ramana aproximativ 2000 de ortaci din cei 10.000 existenti in momentul de fata, la minele Baia Sprie, Herja, Aurum si Cavnic.

Trebuie mentionat ca actuala strategie de restructurare a mineritului, in special cel de minereuri neferoase, seamana pana la identificare cu cea propusa anul trecut de celebrul raport Andersen. Atunci, minerii au organizat prima greva generala din nordul tarii. Acum, sindicatele se pregatesc din nou pentru ample miscari de protest. Liderii Nordmin au declarat ca nu vor accepta disponibilizari fara programe alternative pentru cei disponibilizati. Sau vor accepta disponibilizari, dar pe toata Compania si fiecare miner disponibilizat sa primeasca echivalentul a 20.000 de dolari. „Am fost mintiti de toti cei care ar fi putut face ceva pentru Companie. Ne vom vinde scump pielea si locurile de munca”, a fost avertismentul liderului Nordmin, Tiberiu Mihali.

Reforma a la FMI

In timp ce sindicatele se pregatesc de lupta sindicala iar administratia Companiei incearca sa gaseasca o solutie, voci autorizate confirma ca situatia de la Remin este grava, ca mineritul din nord se afla pe un drum fara intoarcere. Poate cea mai autorizata voce in contextul economic actual, Graeme Justice, noul reprezentant al FMI pentru Romania, a declarat clar ca disponibilizarile din industrie, implicit minerit, sunt o conditie obligatorie pentru eliberarea urmatoarelor transe din acordul cu FMI. „Aceste masuri dure de reforma sunt inevitabile, iar guvernul nu are de ales. Unele din Companiile vizate nu platesc nimic furnizorilor de utilitati. Daca aceasta situatie continua nu vor avea alta solutie decat sa le intrerupa furnizarea si, acesta va fi sfarsitul”, a declarat la Bucuresti oficialul FMI. Se stie ca Remin are datorii foarte mari catre Electrica, datorii care se cifreaza la peste 400 de miliarde de lei.

Apar minele private

La randul sau, fostul deputat Nicolae Bud, o persoana interesata de situatia din minerit si un politician care are acces la informatii din zona ministeriala, considera ca Remin se afla intr-o situatie delicata. „Din informatiile pe care le am, cei de aici asteapta sa le rezolve problemele cei de la Bucuresti. Cei de acolo asteapta ca cei de aici sa le vina in intampinare cu ceva. Problema strategiilor de restructurare a Companiei este ciudata. La noi s-au schimbat strategiile in minerit dupa punctul de vedere al unuia sau al altuia. Normal ar fi fost ca un lucru care s-a hotarat o data, sa fie continuat, indiferent de cine, cu ajustarile de rigoare, desigur. La noi s-a luat mereu de la capat. Acum sunt niste rigori si conditionari care nu mai lasa loc de intors. Este clara optiunea noastra pentru valorile europene, aceasta presupune automat ca activitatile sustinute cu subventii sa dispara. In UE acest lucru nu se intampla, ar fi o incompatibilitate. De aceea, situatia trebuie gestionata ca atare. Nu numai Ministerul Industriilor, care gestioneaza acest sector, trebuie sa se implice in rezolvarea problemelor sociale, ci mai multe ministere (Finantelor, Muncii, Cercetarii si Prognozei) asta la nivel central. Iar la nivel local, toate corespondentele acestor ministere in judet si autoritatile locale si judetene”, ne-a declarat Bud. Dar cea mai spectaculoasa afirmatie a fostului deputat reprezinta o premiera in mineritul de la noi din tara. „Ca o noutate pentru Maramures si nu numai, pot sa va spun ca in aceasta toamna, in bazinul Baia Mare se vor produce primele tone de minereuri fara sustinere prin subventii. Adica se poate. Nu va fi o productie deosebit de spectaculoasa care sa absoarba un numar mare de mineri, dar este un inceput si poate cea mai viabila solutie pentru soarta mineritului de la noi”, a mai spus Bud. De altfel, in programul de restructurare se prevede ca cele mai bune mine sa fie scoase la privatizare.

Nicolae TEREMTUS



* Agonia alba

In 1761 Episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Sigismund Stoica, a infiintat un azil de batrani in Sighetu Marmatiei, institutie care a inceput sa desfasoare si activitati de ordin spitalicesc. Apoi, intre 1892-1893 s-a construit actualul Spital municipal de pe strada Avram Iancu. In timpul ambelor razboaie mondiale a fost folosit ca spital de campanie, iar in anii comunismului a continuat sa functioneze (cu rang orasenesc, apoi municipal) in acelasi complex de cladiri de sistem pavilionar, adaugandu-i-se doar doua noi corpuri.

Spitalul Municipal Sighet are sectii de Interne, Cardiologie, Ginecologie, ORL, Urgente, Oftalmologie, Ortopedie, Contagioase, TBC, Kinetoterapie, Neurologie si Psihiatrie adulti. Ultimul sector, cu aproximativ 300 de paturi, deserveste patru judete din nordul Transilvaniei: Maramures, Salaj, Satu Mare si Bistrita Nasaud. Sistemul pavilionar de care am amintit, alcatuit din constructii raspandite pe o suprafata foarte extinsa, este din ce in ce mai dificil de intretinut, iar normele igienice (pe alocuri) sunt deficitar respectate.

In vremurile aderarii la UE, situatia spitalului sighetean a devenit de-a dreptul catastrofala. De ceva timp s-au sistat furnizarile de materiale si medicamente, datoriile ridicandu-se deja la 30,8 miliarde de lei, si s-a ajuns ca pana si algocalminul sa fie dramuit. S-a propus, in disperare de cauza, schimbarea titulaturii institutiei, dat fiind faptul ca deserveste un numar de 110-120 de mii de pacienti, adica sa nu mai fie considerat doar municipal, atata timp cat Sighetul propriu-zis are doar 40 si ceva de mii de locuitori. In timpul recentei vizite a ministresei Sanatatii, Daniela Bartos in Maramures s-a discutat, de asemenea, si despre reducerea numarului de paturi si comasarea unor sectii. Nu s-a vorbit in schimb nimic despre reducerea personalului, care in unele sectii se pare ca freaca menta din lipsa de pacienti. Si nimic concret despre bani… S-a discutat in schimb despre deportarea bolnavilor psihici la Bocicoiu Mare, la 12 kilometri de oras. Pentru a verifica veridicitatea barfelor, l-am contactat pe cel in masura sa cunoasca adevarul.

Datorii de 30 de miliarde

Dr. Raimond Pozman, directorul subredei institutii de sanatate in aceste vremuri de prigoana, a declarat ca nu sunt adevarate informatiile publicate recent care spun ca nu se indeplinesc conditiile de igiena. Este adevarat ca a fost o comisie ministeriala pentru verificare si control si normal ca s-au gasit si ceva deficiente, dar in raportul intocmit de aceasta nu s-a specificat nimic legat de lipsa crasa de igiena. Dr. Pozman a mai precizat: ”Spitalul ramane municipal pentru ca nici nu exista in nomenclatorul oficial denumirea de spital zonal. Sighetul poate fi considerat neoficial spital zonal, pentru ca dincoace de Gutin nu exista un altul mai important. Doar deserveste peste 110 mii de oameni.”

Mai putine paturi, acelasi personal

Tot directorul a mai specificat: ”S-a solicitat reducerea numarului de paturi cu circa 100 si ministerul urmeaza sa decida cifra exacta. Acum sunt 960 de paturi, dintre care in ultima luna au fost ocupate 750, iar in ianuarie 855. Nu se va reduce personalul, pentru ca schema de incadrare nu este acoperita, avem de fapt deficit de personal. Conform normativului, la dimensiunea aceasta spitalul ar trebui sa aiba 1300 de angajati pe cand, de fapt, sunt incadrati vreo 800. Nu se va reduce numarul de sectii, eventual se vor comasa. Acum doar Neurologia se afla in acelasi pavilion (dar cu intrari separate) cu Dermatologia, iar sectia ORL se afla in aceeasi cladire cu Ortopedia si Oftalmologia. Ideea este ca ar fi de dorit, daca e posibil, o comasare a mai multor sectii, pentru reducerea costurilor. Pentru studierea acestei probleme va veni aici o comisie de la minister care va lua deciziile adecvate. In cazul comasarii, cladirile ramase goale nu vor fi demolate, ci se vor dezafecta si propune Consiliului Local, care este proprietarul imobil al unitatii, sa gaseasca o alta destinatie. Despre datoriile de 30,8 miliarde nu s-a discutat cu doamna ministru. Au fost doar amintite. Este adevarat ca reducerea paturilor nu va rezolva problema financiara. Trebuie amintit ca toate spitalele au probleme cu cheltuielile - plafonul stabilit si ramas acelasi ca anul trecut nu acopera decat partial finantarea - paturi, medicamente, servicii -, asa ca ne descurcam greu, foarte greu. Pana acum, Consiliul Local nu ne-a dat deloc bani, dar credem ca prin vointa comunitatii locale se va putea rezolva si aceasta problema. Speram ca bugetul local municipal va fi rectificat pentru sustinerea spitalului. Sa fie clar, eu am propus mutarea la Bocicoiu Mare a sectiei de Psihiatrie de aici pentru ca acolo se afla un grup de cladiri functionale, modernizate, propice acestei destinatii. Tot ministerul ramane insa a decide si in aceasta problema.”

Austeritate

Da, spitalul se zbate intre viata si moarte. Nu se stie ce va urma, dar un lucru e cert. Asa zisa reforma a sanatatii, promulgata de actuala putere, a dus la colapsul sistemului. Iar in cazul Sighetu Marmatiei, desi s-au perindat cam multi directori la carma unitatii spitalicesti in anii ulteriori Revolutiei, incurcaturile cresc pe zi ce trece. Comisiile ministeriale vin si pleaca, iar bugetul municipiului este prea auster pentru a putea suporta si nevoile spitalului (care depasesc 20 de miliarde de lei pe an). Dupa o suta de ani de functionare, si sprijinit continuu dupa 1989 cu aparatura, medicamente si multe altele de occidentalii filantropi, spitalul sighetean se afla aproape intr-un hal fara de hal. Luati bisturiul si taiati in carne vie, doamnelor si domnilor! Ori moare de tot, ori se vindeca, pentru ca molcuta cale de mijloc nu inseamna altceva decat taraganarea chinuitoare si inutila a agoniei. Multa sanatate, domnule Spital!

Teofil IVANCIUC



* Facultativul afis obligatoriu

Lege sau gluma. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor impune prin lege afisarea comisionului pe care-l percep pentru activitatile de schimb valutar, atat in exteriorul cat si in interiorul caselor de schimb valutar. Desi legea are prevederi stricte legate de culoarea, dimensiunea si modalitatea de afisare a comisioanele, mai multe case de schimb valutar din Baia Mare au adoptat pozitia celui care te aproba de parca ar intelege. Transparenta! Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului obliga agentii economici care desfasoara activitati de schimb valutar sa afiseze la vedere comisionul perceput. Conditiile impuse sunt stabilite printr-o Ordonanta ignorata de unii. GAZETA s-a interesat cum au dat curs agentii economici baimareni acestei cereri. Domneste regula „Daca nu incalcam legea, sa facem in asa fel incat s-o ocolim”. %n urma cresterii numarului de reclamatii privind activitatea caselor de schimb valutar, Ordinul nr. 12 din 14 februarie 2003 prevede masuri precise de informare a consumatorilor de catre agentii economici. Publicat in Monitorul Oficial cu nr. 151 din 10 martie 2003, ordinul intra in vigoare in termen de zece zile de la data publicarii, adica in 20 martie 2003. Desi textul este cat se poate de clar, casele de schimb valutar din Baia Mare si-au impus propriile modificari. Legea prevede afisarea la loc vizibil, atat in interiorul cat si in exteriorul casei de schimb valutar, a unei plachete de format minim A3, de culoare alba, pe care sa fie inscris distinct comisionul practicat atat pentru vanzare, cat si pentru cumparare. Inaltimea minima admisa a literelor pentru afisarea comisionului practicat este de 8 cm, grosimea literelor de 1 cm, iar distanta dintre litere de minim 1 cm.

Legea tocmelii

In Baia Mare, mai mult sau mai putin cunoscuta, legea e ignorata sau aplicata de mantuiala. SC Pet s-ar zice ca a auzit de lege. In interiorul complexului Center se afla una dintre casele de schimb valutar ale firmei. Comisionul (0 %) e scris pe aceeasi hartie cu cursul valutar (probabil din economie). Nu este respectata dimensiunea ceruta pentru caractere, sunt scrise cu albastru, nu este afisat vizibil si nu se specifica comisionul diferentiat, atat la vanzare cat si la cumparare. Aceeasi firma, de data aceasta in magazinul Marinex, nu s-a mai deranjat sa afisez acel comision 0% (nici macar ambiguu). O alta firma care “fluctueaza” in functie de pozitionarea „punctelor de lucru” este SC Varatec Bib. Una dintre casele valutare ale firmei (la parterul magazinului Maramures) are afisat acel ambiguu 0%, dar fara nici o explicatie. La ce fratilor? La cumparare sau la vanzare? Sau nu conteaza? Aceeasi firma, dar la alta casa de schimb (in Centrul Comercial Zarea), nu s-a mai deranjat sa afiseze comisioane. Regula se poarta doar in “centru”. Nici SC Alex’s Exchange nu face exceptie de la regula. Doua din sediile firmei (pe Bulevardul Unirii, intre cladirea CEC si Romtelecom, si cea din Piata Revolutiei, langa statia de troleibuz), au afisat undeva sub cursul valutar “comision 0 %”. Identic “a respectat” legea si SC Fulmir (la intersectia bulevardelor Unirii cu Bucuresti). Celebrul 0 % este scris cu caractere atat de mici incat cetateanul este obligat sa fie dotat cu lupa pentru a deslusi ceva. Si acestea nu sunt singurele firme care „dribleaza” legea printr-un joc de glezne. Pentru a lamuri problema cu acest obscur procent de 0 %, Elena Carausan, inspector sef al OPC, institutie care se ocupa cu aplicarea de contraventii in cazul nerespectarii legii a explicat situatia. “Caracterele trebuie scrise cu culoare rosie si trebuie specificat atat comisionul la cumparare cat si la vanzare. Ei, de regula, il scriu numai la vanzare. Unde comisionul este de 0 %, trebuie sa se specifice ca este valabil si pentru vanzare si pentru cumparare. Nu intodeauna comisionul este acelasi”. Am terminat parcursul si nu ne-am dumirit. Le-au afisat in gluma sau... Oricum, legea continua sa fie luata peste picior.

Mihaela MIHALEA