Inventatori geniali

Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro Avem inventatori de exceptie. Cu zeci si sute de realizari. Multe dintre ele, brevetate. Mintile sclipitoare ale maramuresenilor au dat nastere la realizari premiate peste hotare. Tragedia este ca nu stim sa le valorificam. Acum doua saptamani, Prefectura Maramures a decis „premierea¬ inventatorilor maramureseni cu o diploma. O bucata de hartie pe care scrie ceva frumos. Am spus atunci ca toti cei 300 de inventatori ai judetului merita mai mult decat atat. Pe langa aprecierea si promovarea muncii de cercetare, acestia ar trebui sustinuti de autoritatile locale, pentru a-si vedea inventiile brevetate puse in practica. Oamenii vin cu solutii simple pentru probleme complicate. Unele sunt atat de eficiente, incat ne tot miram de ce nu se doreste implementarea acestora. Incepand cu acest numar, GAZETA de Maramures va va prezenta cate unul dintre cei mai importanti inventatori maramureseni. Ideile, uneori geniale, ale acestora sunt premiate pe plan intern si international, insa ele sunt prea putin cunoscute. Paradoxul este ca statul, in loc sa sprijine activitatea de cercetare si inventica, face ca, incetul cu incetul, aceasta sa dispara² taxa pentru brevetare costa in jur de 700 lei³ pentru un brevet al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci se asteapta cativa ani³ inventiile brevetate nu sunt promovate si nu se pun in practica³ institutiile de invatamant scolar au renuntat la cercurile de inventica etc. Cu toate acestea, inventatori sunt si vor mai fi. Ioan Petrut, din Baia Mare, s-a nascut in Targu Lapus, in 1943. A absolvit Facultatea de Electromecanica din cadrul Universitatii de Nord Baia Mare, iar in prezent este profesor la Grupul Scolar ¬Gheorghe Lazar¬, din localitate. Este autorul a peste 40 de inventii, din care, 21 sunt brevetate. Este membru al² Asociatiei Stiintifice a Inginerilor Inventatorilor si Tehnicienilor (secretar al filialei judetene), Uniunii Generale a Inventatorilor Descoperitorilor Inovatorilor si Cercetatorilor (secretar al filialei judetene), Societatii Inventatorilor din Romania si Federatiei Inventatorilor din Romania. A participat la mai multe expozitii interne si internationale, unde a obtinut diverse premii² Targul International Tehnic, de la Cluj (medalii de argint, bronz si diploma speciala), Infoinvent, de la Chisinau (medalii de aur, argint si bronz), Ecoinvent, de la Iasi (medalie de argint) etc. Activitatea sa a fost axata pe descoperirea unor solutii fiabile in electromecanica. Insa, profesorul Petrut are inventii si in alte domenii. Prima sa inventie dateaza din 1977, pe vremea cand a predat la Liceul ¬Gheorghe Sincai¬, din Baia Mare, si a fost brevetata, zece ani mai tarziu. Este vorba despre un „cleste pentru dezizolat si taiat conductori electrici¬. Ulterior, in 2005, aceasta inventie a fost premiata la doua targuri de inventica² Ecoinvent, Iasi si Infoinvent, Chisinau. Inca din tinerete, el a fost atras de electromecanica. A inteles principiile de baza ale acesteia si a continuat sa ii descopere noi valente. Inventiile sale sunt dintre cele mai variate si cu o eficienta ridicata. Pentru exemplificare, vom lua cateva, dintre cele mai importante. La alegerea inventiilor prezentate, l-am lasat pe profesorul Petrut sa decida. Prima pe care ne-a descris-o a fost un „container pentru resturi menajere¬. Acesta, este un recipient modern, care foloseste colectarea selectiva a deseurilor, fiind inchis ermetic (nu degaja miros), usor de folosit (chiar si de copii), nu permite scurgerea lichidelor, nu se oxideaza, este usor de descarcat si este mai ieftin decat cele pe care le importam in prezent, din Germania. Pentru aceasta idee, el a fost premiat la targurile de la Chisinau si Iasi cu aur, iar la Cluj, cu argint. Din pacate, nu l-au ¬premiat¬ si cei care trebuiau sa o faca, respectiv agentii economici interesati. Initial, au invocat motivul lipsei brevetului, iar dupa brevetare, au refuzat, fara o explicatie plauzibila, introducerea containerului pe piata. Este mai comod sa importam, decat sa avem produse interne. O alta inventie, absolut geniala, este motorul cu dublu efect. „Ideea a pornit, culmea, de la un elev de-al meu, Danut Ciocan. El a venit cu sugestia, ca pe motorul in doi timpi, sa montam doua pistoane, in loc de unul. Cele doua pistoane, puse cap in cap, actioneaza in asa fel incat reduc consumul de combustibil si cresc puterea motorului. El a fost experimentat pe un motor de Trabant, de 28 CP. Dupa modificarea sa, puterea motorului a crescut la 35 CP, la aceeasi capacitate cilindrica¬, explica Petrut. Inventia a obtinut medalii de argint la Iasi si Chisinau. Una dintre inventiile la care profesorul tine mult este aceea a clestelui de dezizolat sarmele de bobinaj, conceput alaturi de Sorin si Gheorghe Ciobanu. „O astfel de operatiune ia, in mod normal, cateva ore. Prin folosirea clestelui, timpul se reduce la cateva minute. Eficienta creste de 40 de ori. Inainte de ¼90, inventatorii primeau certificat, iar titularul era o intreprindere. In cazul acesta a fost Uzina de Utilaj Minier si Reparatii. Insa, cei de acolo nu l-au mai facut niciodata. Au invocat faptul ca nu reusesc sa il produca, pentru ca nu dispun de tehnologia necesara. A fost o poveste. Pentru ca eu l-am facut. Si este chiar foarte usor de produs¬, ne spune Petrut. Aceeasi soarta au avut-o si alte inventii, care, din diverse motive nu au putut fi puse in practica. Amintim cateva din solutiile brevetate de profesorul Petrut² turbina eoliana (randament crescut cu 60%), instalatie electrica actionata de valuri, mecanism de distributie cu supape coaxiale (creste puterea motorului cu 20% si reduce poluarea cu 75%), filtru special auto, aprinzator de gaz (garantat 20 de ani³ la pretul unei brichete), instalatie energetica ecologica pentru rauri, masa de bobinat, dus cu vibromasaj. Toate acestea asteapta a fi puse in practica. Sceptici in privinta inventiilor Fiecare inventie este privita cu o oarecare rezerva, atunci cand este prezentata pentru prima data. In unele cazuri, chiar si specialistii au fost indusi in eroare, crezand ca unele inventii nu vor avea viitor. Timpul, insa, a demonstrat contrariul. Iata cateva previziuni eronate privind inventiile² „Masinile zburatoare mai grele ca aerul nu pot exista¬ (1895)³ „Radioul nu are niciun viitor¬ (1897) – William Thompson – fizician si inventator britanic „Nu exista nici cea mai mica indicatie ca se va putea obtine intr-o zi energie nucleara. Asta ar implica sa poti dezintegra atomul dupa vointa¬ (1932) – Albert Einstein „Televiziunea nu are niciun viitor, deoarece oamenii vor obosi repede sa priveasca o cutie de placaj in fiecare seara¬ – (1946) – Darryl Zanuck, producator de cinema „Dupa Targul International de la Paris, lumina electrica se va stinge si despre ea nu vom mai auzi niciodata vorbindu-se¬ (1878) – Erasmus Wilson, profesor Oxford