Inventator de meserie

E unul dintre cei mai importanti inventatori maramureseni. Inventiile inginerului chimist Gavril Duda, cercetator stiintific in cadrul Institutului de Cercetari Miniere, au intrecut cu mult realizarile occidentalilor in materia flotatiei metalelor neferoase. „O inventie este un act stiintific confirmat la nivel international”. Aceasta este definitia pe care unul dintre cei mai de seama inventatori ai Maramuresului a dat-o actului inovator. Gavril Duda, cercetator in cadrul Institutului de Cercetari si Proiectari Miniere Baia Mare (ICPM), este un inventator de meserie, un om ale carui descoperiri ingineresti in domeniul reactivilor chimici au schimbat radical procesele tehnologice de flotatie, nu numai pe plan local, dar si national. Cu resurse net inferioare celor din occident, inginerul Gavril Duda a reusit sa bata rezultatele realizate de tarile puternic industrializate ale Europei, reducand mult costurile si crescand randamentul productiv al obtinerii metalelor neferoase. Nascut in Suciu de Sus, el si-a continuat studiile la Iasi, unde a urmat cursurile Liceului Costache Negruzzi, sectia reala. Apoi, a studiat la Facultatea de Chimie Industriala, cea mai veche institutie de invatamant superior din tara, a carei piatra de temelie a fost pusa de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1860). In 1960, la absolvire, tanarul inginer era manat de idealurile profesorilor sai, toti scoliti pe la universitati europene de prestigiu, si a dorit sa se indrepte spre cercetare. A inceput cu Fabrica de Antibiotice din Iasi, unde a lucrat in cercetare si productie. Aici s-a format ca inginer tehnolog. In 1974, s-a despartit de Iasi si, printr-un concurs de imprejurari, a ajuns, in urma unui examen, la ICPM, unde a inceput o activitate noua. In calitate de cercetator, misiunea sa a fost aceea de a gasi si implementa tehnologii de valorificare superioara a metalelor neferoase din bazinul Maramuresului² aur, argint, cupru, plumb, zinc. Prima tema de cercetare, ce i-a adus inginerului Duda si prima recunoastere internationala, a fost legata de ecologia mediului. Mai precis, au fost vizate haldele de steril din zona Baii Mari. In acea perioada, statul urmarea cosmetizarea lor cu vegetatie, pentru oprirea prafului ridicat de vant si oferirea unui aspect mai natural. Se stie ca in acel sol de steril nu creste vegetatie. Insa, prin anumite procedee chimice (un liant chimic la nivelul solului), echipa condusa de inginerul Duda a reusit neutralizarea agentilor fito-toxici si obtinerea unei zone cu vegetatie chiar foarte bogata, care rezista in timp. Rezultatele obtinute au fost concretizate printr-un brevet de inventie si o medalie de aur, la Salonul de Inventii de la Bruxelles, in 1981. A fost prima medalie internationala reusita de ICMP, in planul inventicii. Au urmat alte teme de cercetare, in domeniul flotatiei metalelor neferoase de la noi. Inginerul Duda a introdus o noua metoda, bazata pe potentialul electric al fiecarui metal. Astfel, au fost create mai multe grupe de reactivi chimici (denumiti RC), care aveau o actiune selectiva asupra metalelor. In acest fel s-au creat procese tehnologice noi, care au fost omologate, sporindu-se randamentul extractiv si calitatea concentratelor obtinute. Acesti RC au fost preluati de toate uzinele de prelucrare a metalelor neferoase din tara. Urmatorul pas a fost obtinerea unui agent de flotatie (xantat izopropilic alcalin), care aparuse pe piata mondiala. Noutatea absoluta a inventiei lui Duda a fost aceea ca, din trei materii prime, a obtinut substanta dorita. Aceasta, spre deosebire de cea importata, actiona fara deseuri, noxe sau apa de spalare (se autousca, prin caldura degajata). In plus, actiona intr-o singura faza, pe cand vechea substanta (brevetata de nemti) presupunea patru faze de flotatie. O alta realizare a inginerului Duda, poate cea mai ingenioasa, a fost aceea a reactivilor spumanti de flotatie. Ideea era simpla. Dintr-un produs secundar, ce se arunca (de la uzina de cauciucuri din Borzesti), el a obtinut un agent de flotatie care ridica (prin bulele de aer create, ca sa folosim o exprimare empirica) metalul, la suprafata apei. Inventia sa este cu atat mai incredibila (realizarea anilor ¼80 – ¼81), cu cat ea inlocuia un produs importat la 1.200 dolari / tona, in timp ce el putea fi produs la 25 de dolari. Acest produs a facut senzatie la vremea respectiva, fiind preluat si folosit de toate flotatiile din tara. Am amintit doar cateva dintre inventiile rezultate in urma cercetarii stiintifice a inginerului Duda. Insa, in total, el este autor principal la peste 15 inventii brevetate si coautor la alte trei. In prezent, el activeaza in continuare in cadrul ICMP si este secretar al Asociatiei Inventatorilor din Romania, filiala Baia Mare. Printre cei cu care a colaborat la realizarea inventiilor si pentru care are un respect deosebit sunt² dr. ing. Ilie Paraschiv (fost director ICPM), ing. Nicolae Sasaran (director tehnic), ing. Angela Michnea, ing. Aurelian Brancusi. Tentativa de furt \"In legatura cu reactivii spumanti de flotatie, trebuie sa amintesc un episod interesant, cand era ca inovatia sa fie furata de anumite structuri superioare ale acelor vremuri. Nu vreau sa mentionez nume. Inventia a fost data spre analiza. S-a returnat documentatia, fara alte explicatii. Insa, in aceeasi zi, respectivii au copiat toate datele si au inregistrat cerere la OSIM. Am aflat in momentul in care Institutul a trebuit sa faca un referat si, evident, am fost cel care a trebuit sa-l scrie. Am ramas siderat. Era un referat pentru ca inventia mea sa fie brevetata de altii. Nu am avut nicio sansa sa ma opun. Am ales sa fac in asa fel incat cei de la OSIM sa-si dea seama ca inventia imi fusese furata. Iar cei de la OSIM s-au prins. Au respins in doua randuri cererea, iar, in final, inventia a fost brevetata de noi. Deva si Baia Mare au cerut ca autorii sa primeasca un premiu special. Si am primit² o diploma, in care ministrul a scris ca e o realizare frumoasa. Atunci, fiecare inventie era remunerata cu 18.000 lei (3 salarii de profesor universitar), pe an, timp de cativa ani.\"