Învârtita vălenarilor, ediția a XIX-a - încă o reușită etnoculturală

Prin toate satele cu drumuri vechi care duc la Mun­ții Maramureșului exis­tă nenumărate balade, hori și doine cu un vălenar mult așteptat, pe post de clasicul zburător din literatura română adolescentină. Cu adevărat, se pare că păcurarii satelor de pe văile Marei, Izei și Cosăului, în drumurile lor pastorale, an de an, cu ocazia transhumanței (ca să ne exprimăm „prețios”!) mai aveau mici popasuri amoroase, unde rămâneau de mas (înnoptau), fie că erau pe traseele din zone cu sate românești, fie că erau în cele de la poalele munților, cu etnici ruteni. Există, de altfel, și o strigătură la limita bunului-simț, mai „buruienoasă”, care-i defi­nește pe acești competitori, într-un mod cât se poate de fălos:

„După laptele de oaie,
Toate cioantele se-nmoaie,
Numai unul să-ntăré
Ce-i place la mândra mé!”

Am făcut această acoladă folclorică datorită faptului că și la această ediție, absolut reușită, a fiilor satului din Văleni, domnul primar, prof. Petrică Nemeș, edilul comunei Călinești, dar fiu al satului Văleni, și-a exprimat temerea că localitatea și zona ar fi într-un relativ declin demografic.

Mai amintesc, apoi, în context, că în Văleni, mai evident ca oriunde, poate până nu demult, nu prea se nimerea nuntă, botez, clacă, colaci sau joc la care vălenarii să nu se „cuțitească”, adică să nu se taie, uneori chiar să se omoare.
Aproa­pe de fiecare dată pricina era față de vreun străin de satul lor, iar ei, vălenarii, se asociau și-i căsăpeau pe intruși. Ca atare, astfel putem înțelege mai bine de ce era preferabil și mai de dorit să ți se nască un urmaș băiat și nu o fată, deoarece, la o adică, atunci când neamul ar fi fost bântuit de vreo neputință și ar fi devenit periclitat, acesta era dator a-l răzbuna și a-l restaura social. Neamul trebuia păstrat ca pe un dat, ca un zăcământ, căci instituția neamului este cea mai longevivă și cea mai sigură în Maramureș; de aceea, atunci când nu se nășteau urmași de sex masculin, se apela la instituția înfierii, a „luării de suflet” a unui nepot de pe „creanga masculină”, pentru a-i asigura continuitatea.

Cea de-a XIX-a ediție a „Învârtitei vălenarilor”, o ediție cu adevărat de colecție de cartea de onoare a localității, s-a desfășurat, anul acesta, în ziua de 12 iunie, într-o ambianță prestigioasă, în organizarea Consiliului Local și a Primăriei Călinești, precum și a Asociației Culturale „Tiberiu Utan” din Văleni, președinte prof. Ioan Nemeș.

Sărbătoarea vălenarilor a fost onorată de către o galerie de oameni politici de prestigiu, între care: Ionel Bogdan - președintele Consiliului Județean Maramureș, prof. dr. Anca Minodora Costin-Hendea - secretar de stat în Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Cristian Niculescu Țâgârlaș - senator, prof. Ioan Muntean - inspector școlar general adjunct, Gabriel Zetea - deputat, președinte PSD Maramureș, Lucian Morar - primar Ulmeni, președinte PMP Maramureș, împreună cu consilierii județeni Vlad Adrian, Dorin Cosma, Simona Cremene ș.a.
De o primire aparte, deosebit de călduroasă, s-a bucurat doamna Maria Leuța, o văleneancă plecată pe meleaguri tulcene, unde a ajuns primăriță și care ne-a vorbit foarte emoționant despre satul copilăriei domniei sale ș.a.
Oficialitățile enumerate mai sus, dimpreună cu consilierii locali, în frunte cu dascălii, cu toți invitații, dar și cu sătenii participanți au luat parte, apoi, la inaugurarea Școlii Gimnaziale „Tiberiu Utan”, care, în urma unui incendiu devastator, a fost renovată din temelii, precum și a Dispensarului Uman, o clădire adusă la standardele actuale de performanță medicală, un exemplu de bună practică pentru o localitate rurală, chiar și din Maramureș.
Se știe că femeia româncă a comunicat, mai întâi, cu ața și cu acul, iar înainte de a învăța alfabetul gramaticalizat, ea a cunoscut altarul de simboluri sacre pe care le-a așternut, cu migală, pe pânza albă, din suflet, pentru cel căruia îi era destinat veștmântul, dar și cu mesaj pentru comunitatea întreagă. Spun asta deoarece, nu cu mult timp în urmă, un concurs de cămăși autentice din întreg Ma­ramu­reșul a fost câștigat de către o femeie din Văleni, Pop Năstafa, în cadrul Festivalului „MândrIE maramure­șeană”, iar anul acesta o altă femeie, Voichița Costin, din comuna Căli­nești, a câștigat același concurs.
Dacă este adevărat că atunci când îmbraci costumul popular te simți ca un sacerdot cu care îți reprezinți spița de neam și etnia, identitatea ta, la fel de special se simt și socăcițele din Văleni care coc până azi în cuptor vestitul „stolnic”, acel colac de consacrare care aici păstrează, încă, denumirea voievodală de la numele dregătorului medieval (bucătarul curții domnești) care îl deservea pe domn, gustând primul din bucatele pregătite, pentru încredințare.

Învârtita vălenarilor propriu-zisă, ca sărbătoare populară, nu s-a dezmințit nici anul acesta, iar localnicii s-au întrecut în ospeție și biciuluit (îmbietură). Pe scena din centrul satului, spre încântarea publicului îmbrăcat tradițional au evoluat cu mult drag artiști mara­mureșeni arhicunoscuți: Ștefan și Andrei Petreuș, soții Maria și Petre Nemeș, Voichița Nemeș, Teodora Mărginean, Anghelina Timiș Lungu, Mihaela Ivanciuc, Cristina Ardelean, Mihaela Bodea și inegalabila Maria Mihali.
Închei aceste rânduri encomiastice cu un profund respect față de oamenii acestui sat arhetipal de acum și de dinainte, cu patru versuri ale unui poet maramureșean, cu obârșii în Văleni, Tiberiu Utan:

„Dar de aici ce ai luat?
Am luat întregul sat
Zace-n mine ca-ntr-un cuib de cioară
Nici nu mor și nici nu vrea să moară”.
Amintirea ca o rană mereu obrintită!