• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 17 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 18 Decembrie , 2006

Intre traditie si artizanat

* Muzeul particular al lui Teodor Barsan In comuna Barsana, de 12 ani (conform spuselor proprietararului), functioneaza „Muzeul lui Toader Barsan”, cioplitor in lemn, colectie care inseamna de fapt o expozitie a lucrarilor realizate de mester de-a lungul timpului, parte a acestora fiind scoase la vanzare. In apropiere de biserica greco catolica din centrul Barsanei, atrage privirea o poarta masiva de stejar, inscriptionata cu cuvantul „Muzeu”. Acolo locuieste si creeaza mesterul Toader Barsan. Nascut pe 29 februarie 1944 (isi tine ziua odata la patru ani, conform glumei sale), acesta a ucenicit pe langa tatal sau, inca de prin 1960. Acum, mesterul a ajuns sa aiba la randul sau ucenici, dintre care se remarca fiii sai (cel mare, absolvent de matematica, profeseaza ca sculptor impreuna cu tatal sau, iar mezinul, de 27 ani, este preot misionar la Sighet si in timpul liber-cioplitor in lemn). Despre faima mesterului (despre care unii spun ca este cel mai important sculptor al satului), s-a dus vestea peste mari si tari. Ca dovada stau portile cioplite de el si ajunse in Franta, America (Chicago, Washington etc.), Austria (Linz sau Viena-unde troneaza Poarta Prieteniei comandata de CJ Maramures pentru fosta capitala a Imperiului Austro Ungar), Australia, Anglia, Spania etc. In „muzeul” sau, adapostit intr-o casa din lemn creata anume pentru acest scop (si unde troneaza inscriptia ”Obiectele expuse sunt imbinare a traditiei si creatiei”), stau marturie celebritatii sale, diplomele primite de-a lungul timpului, si groasele caiete cu impresii ale vizitatorilor. La loc de cinste stau diploma decernata la Smithsonian Folklife Festival din Washington, sau cea de Membru al Academiei Artelor Traditionale din Romania, dar si Medalia Nationala Serviciu Credincios clasa III, decernata de Ion Iliescu. Impresiile vizitatorilor, toate de apreciere, sunt scrise in romana, engleza, franceza, ebraica, germana si in multe alte limbi ale pamantului. In curte, sub o „umbrela” din lemn acoperita cu dranita, troneaza un urs cioplit din lemn, care a facut multa valva anul trecut, atunci cand mesterul Barsan, mai in gluma, mai in serios, a declarat ca l-a facut pentru Gigi Becali. Pana la urma, a iesit ca fusese doar o vorba aruncata in saga, cu toate ca mesterul ii fixase pana si pretul, de ordinul miilor de euro... Ursii lui Toader Barsan (a mai facut multi, „exportati” in tot felul de tari), sunt un semn clar ca mesterul nu este in intregime traditional pentru ca asemenea ursi nu s-au cioplit in veci in Maramures, ci mai degraba un artizan. In aceeasi directie par sa bata si alte lucrari ale acestuia: ornamentele tip „funie rasucita” prezente peste tot, basoreliefurile din lemn pictat naiv, scaunele imitand operele similare ale lui Brancusi, si multe altele. Preturi europene Cele mai importante piese lucrate de Barsan sunt troitele si portile. Ambele tipuri de lucrari sunt cioplite din lemn de stejar, acoperit la final cu lac (ceea ce da senzatia de kitch) sau ulei de in, pentru a rezista vreme indelungata. Portile mari, care necesita luni de munca, sunt vandute de mester cu sume cuprinse intre 2 si 10 mii de euro. Nici piesele marunte nu se vand pe nimic: un lant cioplit dintr-un singur lemn si lung de vreo 2 metri se vinde cu 60 de euro, un polonic ornat costa 15-20 euro etc. Sculptor extrem de spectaculos, dar cam prea original atunci cand este vorba de pastrat si perpetuat elementul ornamental consacrat , mai mult confectioner de artizanat sau mester popular decat mester traditional, Toader Barsan surprinde prin imaginatie, inovatie si frumusetea pe care o imprima pieselor finite. Speram insa ca nu se va indeparta de traditie atat de tare incat, in viitor, sa ajunga cumva sa ciopleasca in basorelief din stejar acoperit cu lac, carpete reprezentand „Rapirea din serai”. Ca in mod sigur, asemenea lucrari s-ar putea vinde precum painea calda. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.