Intre stiinta si diplomatie

Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro Una dintre cele mai cunoscute personalitati din istoria Statelor Unite ale Americii, Benjamin Franklin, s-a remarcat in diferite domenii³ a fost diplomat, om de stiinta, inventator, profesor si om politic. Franklin s-a remarcat in toate aceste domenii, uimind oamenii de stiinta cu cercetarile sale in domeniul electricitatii si contribuind decisiv la redactarea Declaratiei de Independenta si a Constitutiei SUA. Benjamin Franklin a fost cel mai mic dintre cei 17 copii ai lui Josiah, un fabricant de sapun si lumanari, si ai sotiei acestuia, Abiah. De la varsta de zece ani, Benjamin a inceput sa lucreze in magazinul tatalui sau, unde a primit importanta sarcina de a taia lumanari. Nu prea a avut timp sa frecventeze scoala. A urmat cursurile scolii din Boston doar vreme de doi ani, dar a suplinit acest neajuns prin numeroasele lecturi din timpul liber. Se pare ca a fost atras de tehnica inca de mic. Biografii lui vorbesc despre faptul ca micului Benjamin ii placea sa inoate, motiv pentru care a inventata un dispozitiv care sa-i permita sa inoate mai repede. Pe la 12 ani, Benjamin s-a angajat ca ucenic in cadrul unei tipografii condusa de unul dintre fratii sai, James. In fiecare noapte, dupa munca din tipografie, Franklin isi incepea studiul. Unul nu foarte organizat, din moment ce studia de-a valma scriitori clasici, scriitori ai timpului sau, gramatica, aritmetica si navigatia. Faptul ca a ajuns in scurt timp foarte priceput in ceea ce se numea la vremea aceea jurnalism si tipografie nu l-a multumit, motiv pentru care a plecat la New York. In acele timpuri, orasul nu prea oferea mari sanse de afirmare, asa ca Benjamin s-a oprit in cele din urma in Philadelphia, unde s-a angajat in atelierul de tipografie al lui Samuel Keimer. In 1724, se afla la Londra, intr-o incercare nereusita de a-si cumpara o presa pentru tipar si a-si porni propria lui afacere. In lipsa banilor, in 1726, s-a intors la Philadelphia. Doi ani mai tarziu, impreuna cu un partener, Hugh Meredith, si-a intemeiat primul sau atelier tipografic. In 1730 s-a casatorit cu Deborah Reed, cu care a avut trei copii. Pana in 1748, Franklin a lucrat in tipografie, domeniu in care avut succes, fiind numit tipograf oficial al Pennsylvaniei, mai tarziu fiind si al statelor New Jersey si Delaware. Cel mai mare succes l-a avut cu un almanah in care scria predictii meteorologice pentru acel an, povestioare amuzante, glume si proverbe. In cativa ani, a ajuns la un tiraj de 10.000 de exemplare. In tot acest timp a invatat franceza si germana, a infiintat un club de dezbateri numit Junto (devenit mai tarziu American Philosophical Society), a intemeiat prima biblioteca publica din America si a infiintat prima companie americana de pompieri. La insistentele lui, in Philadelphia au fost pavate strazile, a fost instalat iluminatul public si a fost organizat primul spital din America. Multor concetateni le-a parut ciudat, pentru ca s-a declarat adversar al predarii teologiei si limbilor clasice in scoli. In 1748, Benjamin Franklin a avut destui bani pentru a renunta la afacere. Si-a cumparat o ferma aproape de Burlington, New Jersey, dedicandu-se cercetarilor stiintifice si serviciilor publice. Intre 1736 si 1751 a fost seful postei din Philadelphia, iar in 1753 seful postei tuturor coloniilor. Dupa declansarea conflictului dintre Anglia si Franta in Lumea Noua, Franklin a fost trimis in misiune diplomatica la Londra. A fost primit cu onoruri din partea Universitatilor din Edinburgh si Oxford. Vreme de un deceniu, Franklin a fost cel mai important reprezentant al Americii in Anglia. Reintors in 1775 in Philadelphia, Benjamin Franklin si-a adus aportul la victoria revolutiei americane. A participat la redactarea Declaratiei de Independenta a Uniunii si, mai tarziu, la elaborarea Articolelor Confederatiei, prima Constitutie a Statelor Unite ale Americii. Douazeci si patru dintre cele mai vestite universitati din lume i-au acordat titlul de Doctor Honoris Causa sau calitatea de Membru de onoare, printre acestea numarandu-se universitatile Yale, Harvard, Cambridge, Oxford, Gottingen, St.Andrew, Societatea Regala de Stiinte din Londra, Societatea de Stiinte din Rotterdam, Academia Regala de Stiinte din Paris, Societatea Regala de Medicina din Paris, Academia de Stiinte, Litere si Arta din Padova, Societatea Regala din Edinburgh, Academia Regala de Istorie din Madrid si Academia imperiala de Stiinte din Petersburg. In 1776, Congresul Continental l-a trimis in cea mai importanta misiune diplomatica pe care a indeplinit-o vreodata. Rolul sau era acela de a convinge Franta sa ajute coloniile britanice din America de Nord in lupta lor pentru obtinerea independentei. Inainte de pleca pe „batranul continent”, Franklin a imprumutat 4.000 de lire Congresului pentru a forma Armata Continentala. In Franta, Benjamin Franklin a avut o contributie insemnata in obtinerea recunoasterii formale a tarii sale in lume, iar pe 6 februarie 1778 a semnat Tratatul de la Paris prin care Franta se alia cu coloniile impotriva Angliei. Dupa acest eveniment, Franklin a ramas in Franta ca reprezentant al noii entitati statale create dincolo de ocean, Statele Unite ale Americii, fiind primul ambasador al acestora in Europa. Incepand cu anul 1781 a negociat pacea cu Marea Britanie, care s-a finalizat in 1783, Benjamin Franklin fiind unul dintre cei care au semnat Tratatul de pace de la Paris din 1783, prin care Marea Briatanie recunostea independenta fostelor sale colonii din America de Nord. In 1785 s-a reintors pentru ultima oara in Philadelphia. Primit cu onoruri, a fost numit presedintele Consiliului Local din Pennsylvania, post egal cu acela de guvernator. In acest timp a fost membru al conventiei care a elaborat Constitutia. In nultimii ani de viata a scris numeroase articole si o autobiografie. Ultimul sau act politic a fost acela de a scrie un memoriu pentru abolirea sclaviei negrilor. A murit pe 17 aprilie 1790, fiind inmormantat in cimitirul Bisericii Crestine din Philadelphia. Soba Franklin, butelia de Leyda Si paratrAznetul A inventat soba Franklin, o soba care se mai fabrica si astazi, dar a refuzat sa-si breveteze inventia. A realizat numeroase experimente in laboratorul pe care si l-a amenajat in casa sa si a publicat o carte despre electricitate. Paratraznetul si ochelarii bifocali au fost de asemenea inventiile sale. Studierea electricitatii care ia nastere prin frecare l-a convins ca fluidul electric transmis poate fi negativ sau pozitiv. Benjamin Franklin a fost primul care a introdus notiunea de sarcina electrica, negativa si pozitiva. El a formulat si asa numita teorie a fluidului unic, in opozitie cu teoria celor doua fluide. Franklin si-a adus contributia la intelegerea esentei buteliei de Leyda descoperita anterior si la inventarea plansei lui Franklin – primul condensator alcatuit din sticla intre placi de plumb. Franklin si-a dobandit renumele de savant dovedind ca fulgerul este de natura electrica. In anul 1752, in cadrul unei experiente devenita celebra, Franklin a folosit un zmeu de hartie, reusind sa aduca fulgerul pe pamant prin intermediul franghiei ude de care care era legat zmeul si a umplut cu curentul respectiv o butelie de Leyda. Ideile sale i-au impulsionat pe cercetatorii moderni din diverse domenii si au exercitat o influenta considerabila asupra dezvoltarii stiintei. A inventat si o armonica, pentru care Beethoven si Mozart au compus lucrari muzicale. A fost preocupat si de alte domenii² sociologie, botanica, medicina, chimie, fonetica si ortografie. Franklin publicistul In 1722, Benjamin Franklin a publicat 14 epistole, semnate cu pseudonimul Silence Dogood, scriind intr-una dintre ele² „fara libertatea gandirii nu poate fi intelepciune si nu poate exista libertate publica fara libertatea cuvantului”, o profesiune de credinta careia ii va ramane fidel toata viata. In 1725 a scris si tiparit prima sa lucrare filozofica, intitulata „Disertatie despre libertate si necesitate, placere si durere”. In 1729, preocupat de situatia financiara a coloniilor engleze din America de Nord, a publicat lucrarea „Modesta cercetare asupra naturii si necesitatii unei hartii-monede”. „Almanahul sarmanului Richard” a devenit cea mai populara publicatie din America. Renumitele sale maxime si cugetari, publicate in almanah, au fost completate si reunite in 1757 intr-o culegere tradusa in mai multe limbi² „Calea spre belsug”. Aceasta este si prima lucrare semnata de Benjamin Franklin care a fost tradusa in limba romana. Sub titlul „Calea spre imbogatire”, ea a fost publicata in saptamanelul bucurestean „Muzeul National”, condus de Ion Heliade Radulescu. Aceasta traducere a fost retiparita si preluata, sub diferite titluri, de publicatiile periodice din Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova. In 1741, Franklin a tiparit „Magazinul general” si „Cronica istorica”, de asemenea publicatii foarte apreciate de scriitori.