Interviu, in exclusivitate, cu Ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu

Carte de vizita Mihai-Razvan Ungureanu s-a nascut la 22 septembrie 1968, in Iasi. A absolvit Facultatea de Istorie, din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi. In 1993 a urmat programul de Studii Ebraice al Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies, Universitatea Oxford. Detine un doctorat in Istorie Moderna. Este conferentiar universitar de Istoria moderna a Romaniei la Facultatea de Istorie a Universitatii „Al.I.Cuza”, Iasi. Inainte de a fi numit ministru, a ocupat functia de secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe (1998 - 2001), Director General – emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) si Coordonator-adjunct al Initiativei de Cooperare Sud-Est Europeana (SECI), Viena. Are o activitate stiintifica si editoriala impresionanta. A sustinut cursuri la o serie de institutii de invatamant superior din tara si de peste hotare. A publicat peste 80 articole stiintifice si i-au fost acordate numeroase premii, printre care: Mare Ofiter al Ordinului National pentru Merit, Romania si Comandor cl. I al Ordinului Regal, Danemarca. Vorbeste fluent limbile engleza, franceza si germana. Este casatorit si are un copil. Mihai-Razvan Ungureanu este cel mai tanar ministru de externe din istoria Romaniei, dar si unul dintre cei mai apreciati membri ai Guvernului. Potrivit sondajelor de opinie din ultimele luni, Ungureanu este cel mai credibil ministru roman. Ba mai mult, a primit si distinctia de „cel mai bun ministru al anului 2006”. Iar calitatile sale nu sunt apreciate doar in tara, ci si in cancelariile europene. Reporter: Cand va avea loc integrarea Romaniei in UE? Mihai Razvan Ungureanu: Daca prin integrare va referiti la aderarea la Uniunea Europeana, acesta a avut loc la 1 ianuarie 2007. Trebuie sa fim totusi atenti atunci cand vorbim de aderare si integrare, concepte diferite, dar care pentru multi reprezinta acelasi lucru. Este important sa stim ca sunt doua procese diferite, cu obiective diferite si cu finalitate diferita. Obiectivul major al aderarii a fost dobandirea de catre Romania a calitatii de membru cu drepturi depline al UE. Obiectivul major al integrarii europene este ca Romania sa functioneze eficient in UE, sa fie deplin ancorata in politicile si ideile comunitare, sa fie un furnizor de solutii si nu un izvor de probleme, sa fie un partener stabil si credibil pentru celelalte state membre, un model de succes economic si european. Cand va avea loc integrarea Romaniei in UE? Daca doriti un raspuns cu data fixa, ma tem ca nu va pot oferi o astfel de data. Pot sa va spun insa ca e vorba de un proces in care intram bine echipati, pentru ca ne-am pregatit bine pentru a corespunde standardelor Uniunii. Totul depinde numai de noi, de rapiditatea si de seriozitatea cu care vom continua sa punem in aplicare masurile si reformele initiate. Pe de alta parte, este vorba, cred eu, de o reformare a mentalitatilor, pentru a invata sa ne adaptam la gandirea europeana si sa ne implicam mai mult in proiectele care conteaza pentru noi, constienti fiind ca si noi avem un rol important pentru atingerea obiectivului final, acela de integrare deplina in UE. Eu sunt convins ca integrarea Romaniei in UE va fi una dintre povestile de succes ale extinderii. Romania va deveni, pe termen mediu, un stat cu un nivel ridicat de dezvoltare, capabil de a influenta deciziile la nivelul UE. De asemenea, cred ca un rol important in obtinerea acestui succes il vor avea cetatenii romani, pentru ca ei se vor afla in centrul tuturor proiectelor si ideilor de schimbare si modernizare a Romaniei. Nu va fi un proces usor, vor exista si mici dificultati, inerente unui proces complex de transformare si modernizare, insa rezultatul final va fi pe masura eforturilor depuse. Rep.: Se va imbunatati situatia romanilor din afara granitelor acum, dupa aderarea Romaniei la UE? M.R.U.: Sigur ca anticipam o imbunatatire a statutului romanilor care locuiesc si muncesc in alte state membre dupa aderarea Romaniei la UE. Insusi faptul ca de la 1 ianuarie 2007 suntem, cu totii, cetateni europeni, ne confera anumite drepturi de care pana in prezent nu am putut beneficia. Promovarea dosarului Republicii Moldova Rep.: Cum vedeti relatia cu Republica Moldova? Va continua Romania „sa se amestece in afacerile interne ale Republicii Moldova”, cum spunea Presedintele Voronin? M.R.U.: Incepand cu 1 ianuarie 2007, relatia cu Republica Moldova va opera dupa o dimensiune suplimentara – cea europeana -, care vine sa imbogateasca, sa potenteze reperele fundamentale care apropie statele noastre. Vom avea acces la noi instrumente, juridice si financiare, care pot sprijini astfel producerea mult-asteptatului salt calitativ in cooperarea concreta cu Republica Moldova, in consens cu asteptarile locuitorilor de pe cele doua maluri ale Prutului. Speram, totodata, ca parcursul reusit al Romaniei spre UE sa ofere si Republicii Moldova imboldul, hotararea si, de ce nu, chiar argumentele necesare consolidarii propriei optiuni europene. Ne dorim ca experienta Romaniei pe acest drum al integrarii sa fie folosita si apreciata la adevarata sa valoare. Credem cu tarie ca Republica Moldova, fiecare locuitor al acesteia, merita sansa unui destin european. Acesta va fi unul dintre mesajele esentiale pe care le vom transmite, cu staruinta si consecventa, partenerilor nostri europeni. Stim ca acum nu este cel mai fericit moment pentru a ridica problema unei noi extinderi. Ne asumam insa cu toata responsabilitatea misiunea de a promova sistematic dosarul Republicii Moldova in cadru comunitar. Intelegem ca atentia pe care o acordam pentru promovarea optiunii europene a Republicii Moldova ar putea trezi, in unele cazuri, retinere, indoiala sau chiar nemultumire. Cei care au astfel de dubii nu se numara printre cei cu adevarat interesati de implinirea aspiratiilor europene ale Chisinaului. Efortul persistent al Romaniei in aceasta directie este motivat de necesitatea fructificarii, de catre toti cetatenii Republicii Moldova, a sansei la libertate, prosperitate si stabilitate. Prioritati pentru anul aderarii Rep.: Care sunt prioritatile politicii externe romanesti pentru 2007? M.R.U: Anul 2007 este un an deosebit de important pentru procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. In acest context, o atentie deosebita va fi acordata valorificarii oportunitatilor pe care ni le ofera calitatea de membru al UE, atat pentru promovarea intereselor noastre nationale majore, cat si in vederea consolidarii si aprofundarii constructiei europene. Romania doreste ca UE sa-si consolideze pozitia de actor global si va sprijini, activ si creator, initiativele menite sa contribuie la intarirea capacitatii de decizie si de actiune a Uniunii, la cresterea coeziunii ei politice si a coerentei in manifestarea optiunilor sale de politica internationala. Ne propunem, de asemena, sa sprijinim continuarea procesului de extindere a UE si de apropiere de Uniune a statelor din vecinatatea noastra estica, precum si a celor din Balcanii de Vest. Un rol deosebit de important in aceasta ultima directie va reveni Politicii Europene de Vecinatate, a carei dezvoltare si diversificare o vom sustine pe deplin. De asemenea, printre prioritatile noastre vor continua sa se numere consolidarea securitatii si stabilitatii in Europa si in lume, dezvoltarea relatiilor de colaborare cu partenerii nostri europeni, continuarea relatiilor speciale cu Statele Unite, dezvoltarea relatiei cu Federatia Rusa, ca si cu alti actori globali importanti sau puteri globale emergente precum Japonia, China, India sau Brazila. In acelasi timp consider ca, in baza pozitiei geografice a tarii noastre, a experientei si expertizei proprii, Romania poate contribui la dezvoltarea fireasca si la diversificarea prioritatilor UE. Ne propunem, de aceea, sa aducem pe agenda de prioritati a UE subiecte noi, precum zona extinsa a Marii Negre, de a carei importanta strategica si valoare economica suntem profund convinsi, poate cu un pas inaintea Comisiei Europene si a unor state membre. Suntem, de asemenea, interesati de continuarea evolutiilor democratice din Rusia si Ucraina si de consolidarea unor relatii de colaborare pragmatice cu aceste tari. Pe de alta parte, avand in vedere legaturile noastre istorice cu Republica Moldova vom sustine, in dialogul cu partenerii nostri europeni, necesitatea ca Republicii Moldova sa i se acorde, la fel ca si statelor din Balcanii de Vest, perspectiva aderarii la UE. O alta zona de interes geostrategic, atat pentru noi, cat si pentru UE, este Asia Centrala, datorita resurselor de hidrocarburi si a rutelor de tranzit catre Extremul Orient. Abordarea geografica a politicii externe a Romaniei va fi completata cu o abordare tematica, avand in vedere teme precum securitatea, democratia, dezvoltarea durabila sau dialogul intre culturi. NATO va ramane principalul garant al securitatii Romaniei si cel mai important forum de dialog si cooperare trans-atlantica in domeniul securitatii. Avand in vedere ca Alianta isi amplifica rolul de furnizor international de securitate si constituie un actor politic major in vecinatatea imediata a Romaniei, tara noastra va continua sa se manifeste in cadrul NATO ca un aliat european cu vocatie trans-atlantica, sustinator al rolurilor complementare ale NATO si UE la nivel global si regional. Nu in ultimul rand, suntem interesati de dinamizarea relatiilor cu romanii de pretutindeni si de pastrarea identitatii lor nationale si culturale. Avem in vedere, de aceea, abordari particularizate, specifice nevoilor acestora si adaptate la caracteristicile tarilor de resedinta. Rep.: Se va schimba atmosfera relatiilor romano-ruse? M.R.U: Integrarea Romaniei in UE, de la 1 ianuarie 2007, nu inseamna o schimbare in abordarea relatiilor internationale ale tarii noastre. Calitatea Romaniei de membru al marii familii europene creste, insa, responsabilitatea pentru un dialog pragmatic, transparent cu Federatia Rusa. Doresc sa precizez ca Romania are capacitatea si vointa politica de a juca un rol constructiv in dialogul UE-Rusia. Urmeaza etapa post 2007, in care Romania va participa activ la negocierea noului Acord de Parteneriat si Cooperare intre UE si Federatia Rusa. Relatia cu romanii de pretutindeni Rep.: Exista lacune in activitatea Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni? M.R.U: Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni are atributii intr-un domeniu prioritar si, de la integrarea acestuia in Ministerul Afacerilor Externe, s-au facut pasi importanti in directia asigurarii unei functionari optime si a unui statut credibil al acestuia. Exista multe aspecte pozitive atunci cand vorbim de activitatea sa. Este un departament dinamic, care si-a asumat foarte multe proiecte, unele in premiera, atat in plan legislativ, cat si in ceea ce priveste finantarile. Ma refer la proiectul de lege privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, la legea privind regimul acordarii finantarilor nerambursabile pentru sprijinirea romanilor din afara granitelor, act normativ care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2007, la proiectul legii privind votul prin corespondenta, dar si la procedura de finantare, menita sa raspunda unor criterii de transparenta si eficienta si la sustinerea efectiva a peste o suta de proiecte sau actiuni destinate comunitatilor romanesti. Acestora li se adauga participarea la demersurile politico-diplomatice, in vederea promovarii drepturilor etnicilor romani de peste hotare, in concordanta cu standardele internationale. Este un domeniu care cere o implicare continua si va asigur ca relatiile cu romanii de pretutindeni si consolidarea parteneriatului cu comunitatile vor constitui prioritati si in viitor. „Procesul Bucuresti” Rep.: Se schimba politica de cooperare din regiunea Marii Negre de la 1 ianuarie 2007? M.R.U.: Aderarea Romaniei si Bulgariei a adus, intr-adevar, o schimbare majora in peisajul Marii Negre, si anume a statutului per se al acestui spatiu: de la 1 ianuarie 2007, Marea Neagra a devenit litoral al UE, iar un sector semnificativ al granitei estice a Uniunii va fi asigurat in aceasta regiune. Extinderea UE nu schimba insa obiectivele noastre strategice fata de zona vecina si, sper, nici logica unei cooperari regionale consolidate, revigorate, asa cum a fost cultivata si promovata in ultimii ani. Politica noastra externa in aceasta zona pleaca de la premisa fundamentala ca stabilitatea, securitatea si prosperitatea regiunii Marii Negre pot fi asigurate doar ca rezultat al coordonarii intereselor, valorilor si actiunii statelor riverane, in interactiune cu implicarea internationala larga, pe diverse domenii de interes si expertiza. Cu trei tari ale regiunii in interiorul UE, importanta spatiului pontic va creste, fara indoiala. De fapt, pana nu demult, regiunea Marii Negre a fost perceputa ca spatiu al confruntarii si competitiei, trecand printr-o perioada de „inghet istoric” in timpul Razboiului Rece. Acum insa, regiunea parcurge un proces amplu de redefinire geopolitica si reorganizare. Marea Neagra se „reinventeaza” si este redescoperita din punct de vedere strategic, economic, ecologic, cultural. In acest cadru, UE va avea un rol din ce in ce mai important, cu responsabilitati sporite in asigurarea unui parcurs democratic si prosper al statelor regiunii care se orienteaza spre Vest. Pe toti ne uneste, cred, interesul ca echilibrul regional sa fie stabil, iar pentru aceasta am convingerea ca tarile regiunii trebuie sa sporeasca si sa eficientizeze cooperarea intre ele, pe de o parte, si cu UE si alti actori globali, pe de alta parte. Aici trebuie sa ne gandim la initiative regionale precum OCEMN, Forumul Marii Negre, Euroregiunea Marii Negre, la relatii bilaterale calitativ diferite intre state, la rolul UE, al NATO, al Consiliului Europei, la OSCE si potentialul sau in solutionarea conflictelor. Mai mult, as vrea sa nu uitam rolul pe care alte organizatii si initiative - non-guvernamentale, multinationale, si indeosebi parteneriatele public – privat, mergand de la nivel local, la nivel regional, le pot juca in promovarea regiunii si definirii identitatii regionale. De aceea, Romania pledeaza pentru ca UE sa dezvolte o abordare coerenta, integrata, strategica pentru regiunea Marii Negre – pe care o numim dimensiunea pontica a Uniunii. Actuala Politica Europeana de Vecinatate acopera dimensiunea relatiei bilaterale UE-state din regiune si este un pas semnificativ in directia apropierii, dar lipseste abordarea regionala, care are capacitatea de a valorifica potentialul imens al regiunii. Doresc astfel sa subliniez ca numai atunci cand UE va acorda atentia necesara regiunii Uniunea va fi pregatita sa devina un actor global, in adevaratul sens al intelesului. Abordarea strategica a regiunii Marii Negre, pe multiple paliere bilaterale, regionale si comunitare, prin intermediul tuturor instrumentelor la care Romania isi aduce contributia, cu scopul de a determina emergenta unei dimensiuni pontice a UE o reunim in denumirea de Procesul Bucuresti. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro