Interviu cu Mihnea MARUTA, blogger si jurnalist

„Un moderator liber poate scoate mai mult dintr-o dezbatere decat unul care primeste teme de la staff-urile de campanie” * Se prezinta simplu, blogger, si are cel putin trei «defecte» pentru care, teoretic, nici clasa politica, nici romanii nu l-ar fi vazut niciodata in postura de moderator al primei confruntari dintre prezidentiabili: bun simt, principii, echidistanta. Mihnea Maruta, jurnalistul care a moderat dezbaterea dintre Antonescu si Basescu de la Cluj, vorbeste intr-un interviu acordat GAZETEI de Maramures despre politica, presa si dezbateri. Reporter: V-ati asteptat la amanarea dezbaterii de miercuri ? Mihnea Maruta: Era ceva care plutea in aer si aveam si unele semnale ca se va incerca un boicot subtil. Rep.: Cine de cine se teme de fapt intr-o confruntare? M.M.: Cred ca Basescu se teme de o dezbatere diluata, Antonescu vrea sa arate ce poate (deci, sa fie maximum cinci), iar Geoana se teme de o infruntare cu oricare dintre ei, daramite cu amandoi. Rep.: Trebuie sa fie toti candidatii prezenti la o confruntare? E lipsa de respect fata de electoratul lor daca nu-i inviti sau e doar o masura anti-dezbateri plictisitoare ca si cele din anii trecuti? M.M.: Cred ca TVR trebuia sa organizeze cat mai multe dezbateri, in doi, in trei, in care sa poata aparea toti cei doisprezece. Acum, e tardiv si contraproductiv sa-i pui pe toti intr-un studio. Insa cel mai grav e ca s-a ajuns ca imaginea si frica de imagine sa primeze in fata interesului public. Rep.: In povestea asta cu dezbaterile si nevoia de discutii pe programele candidatilor, cine e mai ipocrita, presa sau clasa politica? In dezbaterea de la Cluj s-a vorbit de educatie de exemplu, dar presa a scris prea putin despre acest subiect. M.M.: Candidatii au, cu siguranta, nevoie sa fie lasati sa-si spuna ideile. Cel putin, asta am simtit eu in dezbaterea de la Cluj. Ca, intr-un cadru adecvat, pot fi civilizati si pot exprima idei care sa atraga electoratul. Mass-media, insa, mai ales televiziunile centrale, sunt impartite in functie de interese, iar, daca discutia nu e castigata de candidatul favorit, se invoca ba ca nu s-a discutat "pe programe", ba ca "nu asa se discuta pe programe". Rep.: Am auzit multi realizatori tv vorbind despre respectul pentru oamenii care au semnat pentru ceilalti candidati si care poate ar vrea sa-i vada cum se prezinta intr-o dezbatere. M.M.: E una dintre limitele democratiei: teoretic, doar candidatii sustinuti de partidele grele au sanse sa castige. Daca nu facem dezbatere cu ei, pentru ca ii discriminam pe ceilalti, pierde o majoritate. Rep.: La Cluj n-a impus nimeni intrebari, nu v-a ingradit nimeni. In Bucuresti se va respecta acest principiu, avand in vedere negocierile dure dintre staff-urile de campanie, batalia pe moderatori, locatii, candidati etc.? M.M.: Nu stiu, cred ca presiunea e uriasa. Insa sunt sigur ca un moderator liber poate scoate mai mult dintr-o dezbatere decat unul care primeste teme de la staff-urile de campanie. Rep.: Ca tot a venit vorba de dezbaterea de la Cluj, mi-a placut povestea cu studiatul platformelor, chiar cu o seara inainte. Concidenta sau destin? M.M.: Nu exista coincidente Cred ca totul are un sens. Rep.: V-a intrebat cineva daca sunteti «omul lui Basescu» sau daca e adevarat ca nu ati cerut si nu ati primit bani pentru aceasta dezbatere ? Rep.: Nu m-a intrebat nimeni daca sunt "omul lui Basescu". Am citit unele comentarii, pe bloguri sau pe editiile online ale ziarelor, ca l-as fi lasat pe Basescu sa vorbeasca mai mult, insa declaratia lui Crin Antonescu despre mine, de la emisiunea "Nasul", ca am fost "absolut corect", rezolva problema. De altfel, cine imi citeste blogul vede ca in ultimele luni am scris deseori impotriva lui Basescu. Cat despre bani, nu s-a pus problema nici o secunda. Nu m-am gandit la asta decat acasa, cand am fost intrebat de un comentator de pe blog... Rep.: Vosganian a declarat ca sotia lui Basescu nu a aplaudat deloc in timpul confruntarii de la Cluj. M.M.: Nu m-am uitat prea des la ea, dar s-ar putea sa aiba dreptate Vosganian. Ce pot spune sigur este ca doamna Basescu a fost foarte stanjenita de discutia despre femei, in general, si sotii, in particular. Se vedea pe fata ei ca isi dorea sa nu fie acolo... Rep.: Multi il vad pe Basescu cam neinspirat si disperat in discursuri fata de acum 5 ani. Vi s-a parut disperat/speriat? M.M.: A fost mult mai emotionat decat ma asteptam. Si-a inghitit nodul din gat de vreo trei ori, insa, dupa ce a intrat in atmosfera, a fost acelasi Basescu. Cred insa ca toata discutia a fost oarecum mai civilizata fata de scandalurile pe care le vedem la tv. In plus, cei doi n-aveau interes sa se atace dur - Basescu pentru ca vrea voturile liberalilor, in cazul in care Geoana intra in turul doi, iar Antonescu, pentru ca nu Basescu e principalul sau contracandidat. Rep.: Ca veni vorba de Basarabia, nu stiu daca e mai mare dezinteresul politicienilor sau a societatii civile. M.M.: Rolul politicienilor, printre altele, e sa explice de ce e important un subiect sau altul, doar se presupune ca au viziune de ansamblu asupra intereselor nationale. Daca ar exista o campanie de informare a societatii romanesti, pe de o parte, si o intoarcere programata spre Chisinau, cu idei si viziuni, altfel ar gandi romanii, atat cei de aici, cat si cei de acolo. Rep.: Nu e Basarabia o tema destul de buna pentru presa sau nu e o tema destul de buna pentru cititori/telespectatori? M.M.: Orice tema e buna, daca e tratata cu profesionalism, daca e explicata, daca jurnalistul nu pleaca de la clisee sau idei preconcepute. Am vazut, de exemplu, la ProTV, un material exceptional despre situatia sitului Sarmizegetusa. La fel se poate face despre orice subiect de interes national, daca te gandesti la publicul tau. Rep.: Ce solutii are presa scrisa in general si cea locala in special, sa ramana independenta si sa lupte totodata, in conditiile economice existente si sa reziste scaderii generale a numarului de cititori? M.M.: Cred ca mi-as depasi competentele daca as da eu cine stie ce „solutii". Singura solutie, pe care o stiu si care functioneaza de cand exista presa scrisa, este cea de a te gandi mereu la oamenii pentru care scrii, de a incerca mereu sa nu faci rau si de a trata orice subiect cu buna-credinta. In plus, vorbind concret, in presa locala nu s-a prea priceput inca imperativul de mutare pe internet, unde totul e mult mai dinamic si feedbackul e imediat. In Romania, internetul pare a deveni sansa invierii unei prese oneste. Rep.: Pe de o parte, presa quality se plange de apetitul cititorilor pentru mondenitati, pe de alta parte, cititorii/ telespectatorii se plang de mondenizarea presei si manelizarea televiziunilor. Presa trebuie sa ofere ce cere cititorul sau trebuie sa-si educe/ obisnuiasca cititorii cu anumite teme si cu un anumit stil ? M.M.: Aici e o dubla ipocrizie. Una e presa de calitate, alta e presa tabloidala. E nevoie de amandoua, iar prima trebuie sustinuta pana merge pe propriile picioare. Nu poti face profit, pe termen scurt, facand presa de calitate, de aceea e nevoie de investitori seriosi, care sa-si gandeasca afacerea pe zeci de ani. La noi, din pacate, nu exista insa aceasta mandrie, de a-ti lasa ziarul, sau orice alta afacere de familie, ca mostenire pe cateva generatii. Daca am gandi asa, n-ar mai fi nici atata mafie, nici atata coruptie. Mihnea Maruta are 40 de ani, este casatorit si are trei fetite. A absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul UBB. Lucreaza in presa din 1990. A debutat la "NU", unde a lucrat pana in 1993. Ultimul job a fost cel de redactor-sef "Cotidianul" (2007-2008). Din noiembrie 2008 este blogger. „Cred ca, daca as mai avea inca o data sansa de la Cluj, le-as cere sa-mi dea macar un exemplu in care ei au reusit sa deblocheze o situatie conflictuala importanta, pentru ca, sa nu uitam, functia de mediator social e una dintre principalele atributii prezidentiale. Si as mai vrea o viziune originala privind Republica Moldova, dincolo de textul cu ajutorul pe care ar trebui sa-l dam basarabenilor pentru integrarea in UE, care apare in programele tuturor celor trei candidati cu sanse”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro