Interviu cu Mihail Neamţu, fondatorul mişcării „Noua Republică”

Pentru unii este o curiozitate, pentru alţii un fenomen sau un depozitar de speranţe al noii generaţii. Oricum, Mihail Neamţu este un nume tot mai des pronunţat în politica românească. Iniţiatorul mişcării „Noua Republică” vorbeşte într-un interviu acordat în exclusivitate GAZETEI de Maramureş despre „Republica” sa şi pericolele din „republica” altora.

Reporter: Ce le răspundeţi celor care se întreabă sau vă întreabă dacă „Noua Republică” nu este un fel de “nou PDL”?

Mihail Neamţu: Noua Republică s-a născut din revolta faţă de corupţia şi impostura din mediul politic, perpetuate la umbra unor partide care resping cu înverşunare orice reforme interne sau iniţiative de înnoire a clasei politice. Codul etic şi de integritate deosebit de intransigent, transparenţa financiară deplină, structura organizatorică meritocratică, mecanismele democratice performante, filtrele stricte de selecţie a candidaţilor sunt doar o parte dintre motivele pentru care Noua Republică reprezintă o noutate absolută pe piaţa politică din România. Orientarea veritabilă de dreapta este un alt factor care individualizează Noua Republică pe o scenă politică dominată de formaţiuni provenite din trunchiul FSN-ului sau partide infiltrate masiv în anii `90 de fosta Securitate.

Rep.: Cum vedeţi situaţia politică din ţară?

M.N.: România traversează o criză constituţională fără precedent, care a determinat numeroşi membri şi simpatizanţi ai Noii Republici să se implice alături de alte forţe politice şi civice într-o bătălie pentru salvarea democraţiei şi a statului de drept. Comportamentul iresponsabil al Guvernului Ponta a atins apogeul odată cu tergiversarea frauduloasă a deciziei Curţii Constituţionale privind referendumul pentru demiterea Preşedintelui. Aprobarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pentru interceptarea telefoanelor unor înalte oficilităţi ale Statului român – miniştri şi secretari de stat – confirmă gravitatea faptelor comise. De asemenea, există semnale clare că ancheta procurorilor aflată în plină desfăşurare va scoate la iveală o serie de nereguli grave în desfăşurarea referendumului de care se pare că ar fi responsabili reprezentanţi importanţi ai USL din teritoriu.

Rep.: Cât de mare e pericolul dictaturii şi extremismului pentru România de azi?

M.N.: Nu cred că cineva îşi închipuia în ziua în care a fost învestit Guvernul Ponta că în România europeană a anului 2012 mai putem asista la o adevărată lovitură de stat. Iată însă că doar câteva luni de guvernare USL-istă au fost de ajuns pentru a ne spulbera iluzia că progresele României pe calea unei democraţii liberale consolidate sunt ireversibile. Abaterile repetate ale tandemului Ponta-Antonescu de la cutumele democratice şi normele statului de drept au readus ţara noastră sub monitorizarea atentă şi îngrijorată a partenerilor euroatlantici. O atitudine mai vigilentă din partea noastră, a cetăţenilor simpli ai României, alături de implicarea politică activă a unor segmente mai largi din societate sunt însă condiţiile esenţiale pentru un viitor eliberat de ameninţarea derivei totalitare.

Rep..: Cum arată, pe scurt, “Noua Românie” pe care şi-o doresc membrii şi simpatizanţii Noii Republici?

M.N.: Noua Republică cheamă la reconstrucţia României moderne, plecând de la respectul faţă de moştenirea trecutului (patrimoniul cultural medieval sau proiectul constituţional al părinţilor fondatori din veacul XIX), asumând totodată uriaşele provocări ale globalizării din secolul XXI. Ne dorim schimbarea clasei politice din România prin recursul la competenţa profesională (oameni cu idei novatoare) şi integritate etică (bazată pe valori perene). Noua Republică pledează pentru refondarea politicului, punând demnitatea cetăţeanului înaintea Statului. A sosit momentul să despărţim apele: clasa profitorilor, de românii vrednici şi pricepuţi. E timpul să redescoperim cinstea, generozitatea şi încrederea. Generaţiile următoare ne vor judeca după maturitatea de care noi, cetăţeni şi politicieni, aici şi acum, dăm dovadă.

Rep.: Ce atitudine veţi avea faţă de primarii şi parlamentarii din alte partide care doresc să se înscrie în Noua Republică?

M.N.: Noua Republică a condamnat în repetate rânduri fenomenul traseismului politic, care a ajuns să aibă o influenţă nepermis de mare mai ales în configurarea majorităţilor parlamentare. Unul dintre principalele noastre obiective în Parlamentul României va fi acela de a susţine adoptarea unor măsuri de descurajare a migraţiei aleşilor între partide. Noua Republică nu va refuza complet dialogul cu persoanele care au un trecut politic în cadrul unuia dintre partidele existente, dar îşi rezervă dreptul de a filtra cu rigurozitate adeziunile care ridică semne de întrebare.

Rep.: Câţi membri are Noua Republică în prezent şi ce elite     s-au alăturat demersului dvs.?

M.N.: Noua Republică se bucură de o susţinere largă din partea acelor segmente din societate care aşteaptă o alternativă credibilă şi un nou mod de a face politică. O dovadă în acest sens este faptul că aproape 30 de mii de cetăţeni români au semnat cu nume şi prenume pentru constituirea noastră ca partid politic. Noua Republică se bucură astăzi de o reţea teritorială în plină expansiune, cu peste 50 de filiale în ţară şi în diaspora şi câteva mii de membri activi. România are oameni extraordinari, cu idei şi proiecte capabile să ne relanseze printre ţările competitive din Europa şi din lume. Noua Republică îşi propune să îi descopere şi să îi propulseze în poziţii din care pot influenţa decisiv viitorul României. O parte dintre aceştia sunt deja membri ai Noii Republici, pe ceilalţi îi invităm să ni se alăture.