*INTERVIU

*Dr. Tiberiu Alexa, istoricul de arta ajuns la semicentenar*Dr. Tiberiu Alexa, istoricul de arta ajuns la semicentenar

Un ciudat de normal

Carte de vizita

Nascut la 19 septembrie 1954 in Baia Mare, a absolvit Liceul de Arta baimarean, dupa care a urmat cursurile Facultatii de Istorie si Filozofie din Cluj. In 1999 a obtinut titlul de doctor in istoria artelor la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj, cu lucrarea Baia Mare – Scoala, Colonie sau Centru Artistic? A fost comisar de expozitie la peste 110 manifestari personale, de grup si retrospective, publicand 14 volume de critica si istoria artei si 67 de cataloage de expozitie. In 1986 a devenit membru titular al UAPR, statut validat in 1990. A participat la programe post-universitare de muzeologie si istoria artelor in Romania, Cehia, Ungaria si Germania. In prezent, este cadru didactic asociat la Universitatea de Nord Baia Mare.

Tiberiu Alexa a implinit 50 de ani. Mai mult de jumatate din acest timp, a purtat o barba la care se pregateste sa renunte, socandu-si apropiatii, prietenii, studentii si colaboratorii. Pentru ca nu barba face un istoric de arta, trebuie spus ca este unul dintre putinii baimareni care stie “cu ce se mananca” matricile estetice.

Tiberiu Alexa crede ca arta este un har cu care oamenii se nasc, dar care trebuie cultivat prin educatie. Ca sa inteleg, imi da un exemplu: tinerele noastre, care se nasc cu harul frumusetii si vor sa faca cu el arta prin modelling. De la o varsta harul se duce, modellingul ramane si arta inca nu a aparut…
Reporter: Care este diferenta dintre un istoric de arta si un critic de arta?
Tiberiu Alexa: Nu stiu daca vrei un raspuns tehnic si serios. Banuiesc ca nu… Iti dau un raspuns care, totusi, nu e neserios. Diferenta dintre criticul de arta si istoricul de arta poate fi masurata la o scara egala cu diferenta dintre istoria straveche, veche, medie, moderna, contemporana si aia viitoare.
Rep.: Cine stabileste valoarea unei lucrari artistice si cand putem spune ca ne aflam in fata unei opere artistice sau a unei capodopere?
T.A.: Se zice ca piata este cea care regleaza valoarea. Eu sunt foarte sceptic in fata acestei afirmatii. In Baia Mare, spre exemplu, in afara de “Izvoarele” si “Salajanca”, nu cunosc alte piete. In ceea ce priveste instantele care legitimeaza scara de valori, discutia este extrem de complexa. Cu siguranta, un rol deosebit il au mai multi factori, printre care institutiile de tezaurizare si punere in circulatie (muzee, galerii etc) si tranzactiile comerciale. Ma indoiesc ca, la noi, tranzactiile vor putea constitui in viitorul apropiat o ierarhie autentica a valorilor.
Rep.: De ce sunt perceputi artistii ca niste “ciudati”?
T.A.: Pentru ca asa-zisii normali, ei insisi autentici ciudati, nu reusesc sa urce un fustei pe scara devenirii, in asa fel incat sa devina ciudat de normali.
Rep.: De ce poarta Tiberiu Alexa barba si bretele, de ce nu fumeaza pipa si de ce nu poarta basc sau bereta?
T.A.: In numele prieteniei care ne leaga, iti promit ca barba pe care o port din anul II de facultate va disparea dupa semicentenarul meu. Bretelele nu pot sa dispara, pentru ca trebuie sa ramana, dar o sa le schimb culoarea. In rest, voi schimba tigara in pipa si chelia o voi acoperi cu ceva…


Despre “muzeul-Cenusareasa”

Rep.: Cat de important este Muzeul de Arta in cadrul Muzeului Judetean Maramures?
T.A.: Corect mi s-ar parea sa discutam despre importanta institutiei muzeale de arte, nu in contextul Muzeului Judetean, ci in raport cu sine si in raport cu societatea civila si cu interesele generale ale Baii Mari. In ceea ce priveste relatia sa cu Muzeul Judetean, parerea mea este ca mai exista un singur pas care mai poate fi facut pentru a reabilita functiile Muzeului de Arta: desprinderea sa si autonomizarea sa pana la un grad de independenta 100%. In ultimii 25 de ani, dar cu precadere in ultimii 6-7, Muzeul de Arta a ajuns nu doar o Cenusareasa a administrarii, in contextul politicilor Muzeului Judetean, ci in situatia periculoasa de a-si pierde identitatea, care este vitala pentru Baia Mare, un oras care se legitimeaza in plan international in primul rand prin viata artistica.
Rep.: Cum se supravietuieste in lumea artei din Romania de azi?
T.A.: Arta se prezinta astazi ca si cultura noastra, care este una de supravietuire si nu una de rezistenta: la nivelul cel mai de jos al existentei. Din acest punct de vedere, nu sunt prea optimist. Ma tem ca 2007 ne va prinde tot cu cultura la periferie si s-ar putea sa plangem mai tarziu, atunci cand ireparabilul se va fi produs. Eu cred ca in perspectiva – care nu trebuie sa sperie, dar trebuie sa avertizeze – integrationismului paneuropean, Baia Mare trebuie “sa iasa la inaintare”, daca-mi permiti o expresie neacademica, cu ceea ce are functional si atractiv. In acest context, componenta Centrului Artistic Baia Mare mi se pare vitala.


Baia Mare duce o trena prioritara

Rep.: Cat de importanta sau de periferica este viata artistica baimareana in contextul vietii artistice nationale?
T.A.: Aici raspunsul este destul de usor. La ora actuala, comunitatea artistica in domeniul artelor vizuale este una din primele 5-6 din tara ca dinamica, in ceea ce priveste performantele scoase la public. Baia Mare are cateva puncte in care duce o trena prioritara la nivel national, recunoscuta de altfel la nivelul factorilor de conducere ai artistilor plastici. Ma refer la consecventa programelor expozitionale, la parteneriatul cu Primaria (un model inca de acum 5 ani) si la programul editorial nascut cu mare greutate, dar care ne confera o identitate absolut distincta. Trebuie neaparat adaugat experienta de 13 editii a taberelor internationale ale Noii Colonii de Arta.
Rep.: Cum vede istoricul de arta viitorul artei?
T.A.: Ma tem ca, in clipa asta, sunt obligat sa dau un raspuns sincer si nu unul savant. Sunt mai degraba circumspect. Din punct de vedere al limbajului artistic, cred ca ne asteapta o fractura, o separare foarta clara. Vor exista formele alternative, profund legate de mediul electronic, virtual, care vor genera ori o noua arta, ori un ceva care nu stiu cum se va numi, dar sunt convins ca artele traditionale se afla in fata unui viitor absolut optimist.

Optiuni si argumente

l Chagall sau Kandinsky?
Ioan Anghel Negrean si Dorel Petrehus.
l Antichitatea greco-romana sau modernismul?
Romanticii, realistii, naturalistii si impresionistii.
l Calculatorul sau foaia de hartie?
Foaia de hartie iesita din imprimanta.
l Nudul in arta sau nudul palpabil?
“Profile pe piele de nud” a lui Dorel Petrehus.
l Ermitaj sau Prado?
Ermitaj.
l Pink Floyd sau Beatles?
The Shadows.
l Bere rece sau cognac la temperatura camerei?
Bere rece, la temperatura camerei.


Ioan Botis