Interesul privat poarta fesul public

Pornind de la principiul „la afaceri se pricepe oricine”, Consiliul Judetean Maramures si Consiliul Local Rona de Sus au reusit performanta de a infiinta o societate care a functionat in pierdere inca de la inceput. Deoarece o revigorare totala a Societatii Comerciale “Baile Costiui” nu s-a reusit, continua sa se investeasca, intretinandu-se un dezastru economic. In sedinta Consiliului Judetean (CJ) din 14 septembrie 1999, s-a hotarat infiintarea societatii comerciale “Baile Costiui” SRL, cu sediul in Primaria Rona de Sus. Noua societate era fondata ca unitate cu personalitate juridica subordonata CJ Maramures si Consiliului Local (CL) Rona de Sus. S-a stabilit ca obiectul de activitate sa fie serviciile de asistenta pentru sanatatea umana, servicii de fizioterapie, terapii diverse, cazare, comert si alimentatie publica. Tot atunci s-a mai stabilit si un inventar care prezenta aportul celor doi asociati (CJ si CL Rona de Sus) la capitalul social al unitatii nou infiintate. Conform inventarului, aportul CJ Maramures ar fi fost in valoare de 381.897.000 lei, iar al CL Rona de Sus in valoare de 289.928.000. Adica vreo 600 de milioane care au fost aruncate pe apa sambetei. Desi in momentul preluarii s-au fixat scopuri marete pentru Baile de la Costiui, in loc de revitalizare, baile s-au deteriorat de la an la an. Mai mult, in cei sase ani de functionare societatea nu a avut niciodata profit, functionand la cote de avarie. In cei sase ani s-au mai investit doar 33 de milioane, probabil de dragul de a inregistra activitate in bilanturile SC Costiui SRL, si de a mai arunca niste bani din bugetul CJ intr-o afacere care s-a dovedit a fi neprofitabila, inca de la inceput. Ioan Romaniuc, primarul din Rona de Sus, recunoaste ca surparea lacului a periclitat serios soarta investitiei. Motivul: pentru a alimenta bazinul e nevoie de o pompa. Ori, conform legii, nici CJ si nici CL nu pot face astfel de achizitii. Iar venitul Bailor abia acopera cheltuielile curente, daramite sa permita o astfel de investitie. Interesant e ca Baile au o astfel de pompa, insa... doar pe hartie: “ce avem noi acuma e bun numai la fier vechi. Consiliul Judetean le-a trecut in inventar, sa aiba valoare. Ne-ar trebui o pompa de aluminiu, care costa cam 25 de milioane de lei. Costurile sunt destul de mari, avem si un om cu jumatate de norma, iarna, si cu norma intreaga vara. Si asa ne-am inteles sa nu-l platim cand nu putem”. Un principiu “anti-profit” Pe principiul sinucigasului care da din picioare si se adanceste tot mai mult in apa, primaria din Rona de Sus a imprumutat o motopompa pentru scoaterea apei, utilaj care consuma 20 de litri de benzina pe zi, chiar si in zilele ploioase. Romaniuc explica principiul sinucigas: “am tras apa prin motopompa. N-am cumparat-o, ca n-avem bani, am imprumutat-o de la o firma din Baia Mare. Ne-o dat-o pe timp de vara, ca duminica, cand e timp frumos, sa poata veni la Bai. Dar, din nefericire, am prins o singura duminica frumoasa. Am cumparat tare multa benzina, ulei, din astea... Costurile n-ar fi asa de mari, daca am avea pompa noastra. Si nici nu sunt bani din incasari. Materiale de curatenie trebuie, curent trebuie, niste scule trebuie, acolo… Am facut si vidanjare, care o costat. Astea numai din veniturile de la Bai, benzina am mai cumparat noi, si ne-o ajutat unii-altii. Chiar daca e timpul ploios tot trebuie, macar o data pe zi, sa tragem de vreo 20 de litri de benzina. E mult. Altii s-o bucurat, stiti cum e lumea, se bucura cand nu merge.” Bonis Istvan, deputat UDMR de Maramures, spune ca ar exista investitori: “exista o firma din Ungaria care s-a aratat dispusa sa investeasca in zona, dar trebuie sa facem un studiu de fezabilitate mai intai. Voi merge in zona cu Pamfil Berceanu (vicepresedinte al CJ, n.red.) ca sa evaluam situatia”. Insa primarul din Rona recunoaste ca sunt si anumite interese in joc: „sunt si interesele altora. De ce sa faca altul, daca n-am facut eu?, cam asta este lozinca la noi. Acuma, si CJ vrea investitori. Specialistii de la CJ au stabilit un pret de 1 miliard de lei. Au dat in 1999 300 de milioane si acum vor 1 miliard! Dar s-a distrus tot. Cand faci o constructie, te asiguri”. Dan Viorel Drimus, singurul angajat al societatii “Baile Costiui”, sustine ca s-a cam saturat sa tot aduca bani de acasa: “comparativ cu alti ani, numarul turistilor este mai mic. Nu putem spune ca alunecarile de teren sunt cauza, pentru ca nici vremea nu a fost frumoasa. Acuma a reusit CL sa aduca pompa si am repornit. Am mai aranjat un pic zona, am vopsit, am curatat. Nu stiu cat a fost costul total al investitiilor, cateva milioane, nu stiu exact. Initial, am platit eu, si Primaria a spus ca-mi da banii”. Conform unei harti geologice a zonei Costiui (“prinsa” intr-un studiu realizat in 2002 de GEOPROIECT si finantat din bani publici), zona a fost considerata de risc si s-a propus interzicerea temporara a constructiilor in perimetrul calamitat si interzicerea permanenta a costructiilor in zona respectiva. In zona periclitata intra si o parte din amplasamentul Bailor. Primaria Rona de Sus nu poate elibera autorizatii de constructie pentru zonele respective, deci un posibil investitor nu si-ar putea construi un motel in zona bazinului, decat ilegal. Practic, afacerea a murit, inainte sa inceapa. Dar, asa cum a recunoscut si primarul comunei, sunt interese... Ioana LUCACEL, Mihaela MIHALEA