Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Luni , 5 Decembrie , 2005
Inchisoarea copiilor
Soc! Copiii neascultatori din sistemul de protectie, „pedepsiti” cu internari abuzive la sectia de Psihiatrie-Adulti a Spitalului din Sighet!
Nu credeam ca vom mai gasi vreun subiect critic legat de sistemul de protectie a copilului din Maramures dupa cate articole din aceasta publicatie au semnalat nereguli crase. Din pacate, ne-am inselat. Urmeaza un articol socant, despre copii internati la Spitalul de Psihiatrie din Sighetu Marmatiei, abuzuri ale personalului din casele de tip familial si vinovatia unor medici care isi fac meseria „pe fuga”?
Totul a pornit de la o discutie cu membrii fundatiei HHC Romania. Subiectul? Probleme legate de proiecte ce vizau protectia medicala a copiilor institutionalizati. Directorul HHC, Stefan Darabus, ne-a prezentat o lista cu copiii din sistem internati la Spitalul de Psihiatrie Sighet: „pe aceasta lista sunt cei internati in perioada februarie 2004 - august 2005. Sunt 26 de copii. Din pacate, o fata chiar a murit in Spital! In urma monitorizarii putem afirma ca dintre acesti copii, maximum in zece cazuri s-ar fi impus internarea acolo!”
Am criticat de multe ori activitatea fundatiei si a directorului acesteia, o vom face si de acum incolo, cand vom constata ca este nevoie, dar cele relatate de seful HHC ne-a facut „parul maciuca”. Sighet este orasul care gazduia Caminul-Spital, loc in care erau internati copii cu handicap psihic. Era una dintre cele mai sinistre institutii care s-a ocupat de protectia copiilor. In baza unui proiect al HHC, Caminul-Spital a fost desfiintat, iar copiii din „lagarul” de la Sighet au fost impartiti in tot judetul. Perioada de timp care a trecut de la finalizarea proiectului a demonstrat ca intre pruncii tratati la Sighet ca avand handicap psihic, multi erau recuperabili.
Cu toate acestea, problema copiilor bolnavi psihic (cu diverse grade de handicap) nu a fost rezolvata. In buna traditie romaneasca, Spitalul-Camin din Sighet nu a fost inlocuit de vreo institutie similara, asa s-a ajuns ca acei copii care necesita tratament de specialitate sa fie internati la Spitalul de Psihiatrie de adulti, contrar legii! Mai mult, au loc abuzuri, unele internari facandu-se la cererea unor sefi de centre, educatori ori a personalului medical nespecialist! Faptul e confirmat si de catre Darabus: „in urma monitorizarii facute la Sighet, am ajuns la concluzia ca unele internari se fac dupa vointa unor sefi de Case. Am gasit copii care nu aveau ce cauta acolo, va pot da numeroase exemple. Pe Veronica (din motive lesne de inteles am dat nume fictive copiilor, n. red.) am scos-o de acolo cu forta, altfel cine stie ce s-ar fi intamplat!” In cursul verii acestui an, la Spitalul din Sighet a murit, din motive mai mult sau mai putin clare (nici azi s-a anuntat, oficial, cauza), o fata din sistemul de protectie a copilului.
Lista lui Darabus
Suntem in posesia listei copiilor institutionalizati internati la Spitalul de Psihiatrie Adulti Sighet. In total, sunt aproape 60 de internari. Unii copii apar cu mai multe astfel de „cazari”. Altii sunt internati pe trei, patru si chiar sase luni. Practic, acesti copii sunt uitati la Spital. De aceeasi parere sunt si cei de la HHC.
Am discutat cu mai multi medici si, fara a avea pretentia ca am descoperit America, am ajuns la concluzia ca aceia care stau mai mult de trei saptamani in acel spital, fie au o problema grava, fie cei care ii trimit, dar mai ales cei care ii tin acolo, au o problema.
E inadmisibil ce se intampla cu copiii nimanui, aflati, culmea, sub protectia Statului! Initial, am dorit sa dam cateva exemple, dar, din motive de siguranta, am renuntat. In schimb, vom face publice constatarile amare a trei gazetari ce au fost prin Case si la Spitalul de Psihiatrie Sighet. Brrr…
Normalitatea tratata la izolator
Am fost la cateva Case din Baia Mare care gazduiau copii ce fusesera internati la sinistrul spital. Intr-una dintre aceste Case am intalnit-o pe Laura. Nu vorbeste aproape de loc, este linistita desi are o stare de agitatie vizibila. Adica nu face rau nimanui. Asculta ce i se spune. Uneori trebuie sa tii cont de ceea ce doreste (mancare, o haina, o jucarie), daca nu, face o criza ce pare a fi violenta. Insa un educator rabdator o poate linisti, iar un tratament adecvat poate rezolva problema Laurei. In nici un caz nu trebuie dusa la Sighet, sustin cei de la HHC. Sefa de Centru (care cuprinde patru case cu 12 copii fiecare), Marincas, ne-a declarat lucruri interesante. In cazul unor crize este chemata ambulanta si cei de aici duc copiii direct la Sighet (au fost cazuri). Marincas e nemultumita de modul in care sunt tratate aceste cazuri de catre medicii baimareni. „Nu ne baga in seama. Ne trimit la Cluj sau la Sighet. Eu ce sa fac?”, spune Marincas.
La o alta casa am intalnit-o pe Diana. Acesta tanara face scoala profesionala. Are unele probleme, dar nu este de Spital. „Nu mai vreau la Sighet! Este rau acolo. Primeam niste tablete si ma durea tare capul. Nu mai vreau acolo. Va rog nu ma duceti la Sighet!”, cam acesta a fost dialogul cu o fata ce a stat gratuit in Spitalul din Sighet.
“Sa internezi 27 de copii (pana in luna august) e foarte mult. Probabil exista situatii cand e nevoie de internare, cum ar fi X din Baia Mare sau Y din Sighet, dar unele internari nu se justifica. In multe cazuri, anterior internarii a existat doar recomandarea coordonatorului de casa, desi in asemenea situatii sefii de casa nu au puterea de a lua decizii. De multe ori psihologii nostri intervin pentru ca acei copii sa fie trimisi inapoi. Chiar medicii psihiatri din spital admit ca unii copii nu au ce cauta acolo. Pentru ca in acel spital de adulti cu probleme, copiii sunt uneori abuzati. Colegii mei imi spun ca uneori copiii se intorc rasi in cap, uzi, cu fecale pe ei si nemancati. E greu sa spunem in ce masura sunt abuzati fizic, pentru ca ei nu pot comunica (in cele mai multe cazuri), dar unele urme prezente la maini ne indica anumite aspecte. Intentionez sa fac public acest lucru in cadrul intrunirii Grupului la Nivel Inalt din care fac parte”, a declarat Darabus.
Condamnati fara vina
Un baiat (sa-i spunem Alex) de la casa de pe strada Closca din Sighet, care a facut parte din echipa maramureseana participanta la olimpiada copiilor cu dizabilitati (unde a luat si un premiu), a fost apoi internat la psihiatrie. Cazul lui Alex a devenit spectaculos cand am aflat ca a fost internat la Psihiatrie pentru o... banala gastrita! Am incercat sa obtinem o confirmare oficiala, dar, ca in toate cazurile amintite, ne-am lovit de refuzul celor in drept sa ne arate actele in baza carora au fost internati copiii.
Veriga lipsa in sistem
De la Spitalul Municipal Sighet (mai precis de la directorii dr. Raimund Pozman, dr. Vasile Pavel si ec. Liviu Pop) am aflat ca: „din nefericire, exista situatii in care cei care fac crize insotite de violenta, sa fie adusi aici pentru tratament si linistire. Nu prea avem conditii, asta e drept. Inainte de 1989, la Sighet au existat doi medici specializati in neuropsihiatrie infantila, dar ambele doctorite au emigrat (in Ungaria, respectiv Germania), iar alti medici specializati in acest domeniu n-au mai venit. In casele de copii nu exista personal medical specializat, iar cea mai apropiata clinica de neuropsihiatrie infantila se afla la Cluj Napoca. Despre felul in care s-au facut internarile, vom informa DSP Maramures, care ne-a cerut informatii pe aceasta tema.”
Ilegal, inuman!
Din partea sistemului de case familiale, managerii sigheteni Floarea Moldovan si Gheorghe Rus au propria versiune asupra fenomenului, una mai transparenta, dar tragica: „da, au fost si sunt si in acest moment cazuri de internari ale copiilor la Psihiatrie-Adulti, desi fenomenul nu pare legal. Dar ce putem face? Am avut caz in care am dus copilul la Cluj, la Neuropsihiatrie Infantila, si de acolo i s-a recomandat internarea la Sighet! Chestia este ca, desi cei cu probleme sunt sedati, conform prescriptiilor medicale, uneori se decompenseaza (sistemul nervos este imprevizibil) si intra in crize cu violenta.
La Casa de pe strada Closca avem paralizatii (din nastere), care trebuie intorsi si spalati permanent. Unul are 18 ani si are inaltime de doar 1 metru. E trist, dar ii ingrijim bine; puteti veni oricand sa vedeti cum ii tratam. Cu cei potential violenti, trebuie sa fim atenti, sa le dam activitati de facut, sa nu-i stresam, si atunci sunt in regula. Sa fim intelesi, copiii nu sunt batuti sau abuzati la Case, dar atunci cand intra in criza si nu pot fi linistiti, sunt dusi uneori, la Psihiatria din cadrul Spitalului Sighet. Incercam sa-i tinem cat mai putin timp acolo, pentru ca vin inapoi terminati...
Unul, de la Casa de pe strada Stefan cel Mare, a iesit dupa o luna cu 20 de kilograme mai putin! Era numai piele si os, de a cazut jos cand l-am adus acasa. La Psihiatrie, intre nebunii aceia, este o lupta pe viata si pe moarte pentru mancare, pentru supravietuire, si invinge cel mai tare. Am avut si un copil muscat de ureche, ajuns asa dupa internarea de acolo. Asta ca sa nu mai spunem ca vin inapoi plini de paduchi si raie, de trebuie sa le ardem hainele la inapoiere, si sa-i tundem chilug, pentru a nu-i infecta pe ceilalti. Apoi, dupa un periplu pe la Psihiatrie Adulti, copiii au nevoie de linistire, deoarece devin mult mai instabili si violenti, din cauza mediului de acolo.
Dar aici e bine, pentru ca avem personalul care ii cunoaste de mici, de pe vremea existentei Caminului Spital, si care le stie pana si privirea, reusind sa-i tempereze. Apoi, noi, cei din Sighet, evitam sa-i internam pe cat se poate. Din nefericire, chiar in acest moment sunt pe sectie alti doi copii, proveniti de la Gardani si Mogosesti, adusi la spital inca din luna martie. E inuman sa abandonezi un copil asa, in spital, doar pentru ca ingrijitorii de la casa in care locuieste sa nu-si mai bata capul.”
Cine e responsabil de internare?
De la bun inceput, am dorit sa aflam care e traseul pe care il urmeaza un copil inainte de a ajunge la Sighet. Cine isi asuma responsabilitatea internarii sale? Cine raspunde de tratamentul acestuia si cine decide externarea sa? In casele de tip familial prin care am fost, ni s-a spus ca in nici un caz seful de casa nu decide singur internarea unui copil, ci ca acest lucru se face de catre un specialist. Cine e acel specialist psihiatru, nici azi nu am aflat. Ni s-a spus ca in cazul in care un copil are anumite “crize”, personalul anunta Salvarea, care il duce pe minor la Sighet. Pana la urma, am dedus ca internarile se fac in felul urmator: un copil cu deficiente si probleme de comunicare devine enervant pentru unul sau altul din cei care lucreaza in case; cu ocazia unei iesiri nervoase a copilului angajatul anunta Salvarea, care vine dupa copil; acesta este dus la Sighet, unde este preluat de un medic psihiatru; pus in fata faptului implinit, acest medic semneaza actele de internare a minorului intr-un spital de adulti.
Socant e faptul ca unii angajati din Case folosesc pe post de „calmant” formularea „daca nu te cumintesti te trimit la Sighet!” Practic, niste nesimtiti abuzeaza de neputinta unor copii care nu au pe nimeni sau nu pot sa se planga cuiva.
Ce spune DSP?
Calin Man, purtatorul de cuvant al Directia de Sanatate Publica Maramures, a declarat ca nu a primit nici o sesizare oficiala in cazurile pe care le-am prezentat in acest articol: „Trebuie sa existe un consult prealabil al medicului de familie, apoi o ancheta sociala a cazului si trimiterea unui medic specialist (psihiatru). Nu ma pot pronunta asupra aspectelor medicale, dar in ceea ce priveste procedura, va voi da un raspuns.”
Si raspunsul a venit, roz-bombon. “Internarea se realizeaza de medicul de familie sau medicul specialist psihiatru, care are in ingrijire aceasta persoana”, se specifica in comunicatul Spitalului catre DSP. De cand are medicul de familie puterea de a decide o astfel de internare? Nu stim. Biletul sau de trimitere e obligatoriu, dar nu inseamna nimic daca medicul psihiatrul decide altfel. De unde deducem ca prin acest raspuns Spitalul isi da cu stangul in dreptul, admitand modul abuziv in care se fac aceste internari.
Boitor, aerian
Am vorbit despre situatia copiilor internati la Sighet si cu directorul adjunct al DASPC, Nicolae Boitor, cel care raspunde direct de Protectia Copilului pe judet: „parca eu as fi oaia neagra aici! De aceste liste stiu din aprilie. Nu stiu de ce au venit la dumneavoastra cei de la HHC. Eu cred ca pe lista sunt toate internarile, de vreo doi ani si jumatate. O sa verific din cazuri. Nu cred ca se fac internari abuzive. Cine e responsabil? Medicii nu au nici o responsabilitate? Cine este vinovat sa raspunda!”
Boitor a afirmat ca in afara listei pe care o detineam (si care continea copii internati pana in vara lui 2005), nu s-au mai facut internari deoarece a dat dispozitie ca toate cazurile sa fie vazute de medic specialist. Eroare, al doilea document, pe care-l detinem certifica faptul ca din august s-au mai facut 30 de internari! Boitor ori nu stie, ori nu vrea sa spuna.
Un golan, crizat
La una din Casele vizitate am avut un incident care confirma temerile celor de HHC. Am nimerit pe schimbul lui Ioan Muresan, cica educator. Am intrat in curte si am asteptat sa vina cineva. Nu a venit, desi copiii ne-au vazut si ne faceau cu mana de la fereastra. Am intrat in hol si am rugat sa-l anunte pe educatorul de serviciu. A aparut un individ, pe care ulterior am aflat ca il cheama Muresan. N-am apucat sa spunem ce dorim, ne-a dat afara („In timpul serviciului meu nu intrati aici. Hai! Afara!”). Ciprian Dragos a adus adresa emisa de CJ care ne dadea dreptul la acces in Case. Nu l-a interesat. Ne-a bruscat, ne-a impins cu brutalitate afara. Ne-a amenintat cu politia (chiar a dat telefoane cuiva). Ne-a tutuit ca un golan. Din Casa, copiii priveau spectacolul oferit de „educator”. Am luat legatura cu directorul general al DASPC, Cornelica Ilea. In 15 minute au sosit la fata locului sefa de Casa si Nicolae Boitor. S-a incercat o aplanare tardiva a cazului (Boitor: „ar fi trebuit sa vorbiti cu sefa de Casa, sa nu existe probleme. Sau sa ma sunati pe mine”). Am vrut sa vorbim cu una din fetele internate la Sighet. „Doarme”, a venit raspunsul lui Muresean. Norocul nostru a fost ca acolo erau mai multe persoane de la Directie, un medic de la HHC etc. Au adus ei fata. Asa am aflat ca Muresan le-a spus copiilor ca am venit sa-i ducem la Sighet! Practic, individul i-a intaratat impotriva ziaristilor.
Toti copiii au devenit agitati si se rugau sa nu ii ducem la Sighet. Grotesc spectacol! Cerem ca acest individ sa dea seama de cele petrecute. Am aflat ca a fost supraveghetor, angajat de Natalia Miron, ca se intalneste des cu domnul Bachus, ca a fost cateva luni asistent medical (!), iar acum este educator. Un fost miner, reconvertit profesional. Se mai spune ca tot pe un schimb de-al sau s-ar fi gasit intr-o camera o fata si un baiat (frati) dezbracati. Se mai spune ca de atunci fata face crize si ca a fost internata la Sighet. O poveste ciudata in care e greu de spus cine e abuzatul si cine ii abuzatorul. Oare ii si bate pe copii? Rusine!
Nicolae TEREMTUS, Ciprian DRAGOS, Teofil IVANCIUC
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.