Incepe numaratoarea inversa

In SUA vor avea loc alegeri legislative peste o suta de zile, la 7 noiembrie, cu o popularitate a presedintelui in cadere libera si o opozitie lipsita de lider, noteaza ziarul el Mundo, citat de Rompres. Un sef de guvern cu o popularitate la indici istorici minimi si in razboi deschis cu propriul partid. O opozitie lipsita de lider si o opinie publica cu cel mai mare nivel de pesimism intr-o singura generatie. Acesta este cadrul in care se vor desfasura peste o suta de zile, la 7 noiembrie, alegerile legislative in care vor fi alesi 425 de membri ai Camerei Reprezentantilor, 33 din cei 100 de componenti ai Senatului si 36 din cei 50 de guvernatori ai SUA. Cursa pentru Casa Alba La alegerile prezidentiale din 2008, principalii candidati ai ambelor partide - John McCain la republicani si Hillary Clinton la democrati - spera sa fie realesi cu majoritate de voturi ca membri ai Senatului. Si nimeni nu se indoieste ca urmatorul pas va fi anuntarea candidaturii lor la presedintia tarii. Alegerile ii lasa, pe de alta parte, fara scaun pe alti patru membri de vaza ai ambelor partide care nu si-au ascuns intentia de a cauta de lucru la Washington, de preferat in Biroul Oval al Casei Albe. Unul, democrat, este guvernatorul de Iowa, Tom Vilsack. Ceilalti trei sunt republicani: presedintele Senatului, Bill First; Mike Huckabee, actualul guvernator al statului Arkansas, acelasi post pe care l-a detinut inainte si fostul presedinte Bill Clinton; si Mitt Rommey, un mormon care a reusit imposibilul: sa fie ales guvernator al statului Massachussets, stat in care membrii acestei comunitati de abia sunt reprezentati. Insa inainte de alegerile din 2008 - un scrutin pentru care cei mai inalti indici de vot merg spre fostul primar al New York-ului Rudolph Giuliani, care nu mai exercita o functie publica din 2001 - trebuie vazut cine va castiga in 2006. Si nu va fi deloc usor, in primul rand pentru ca este posibil ca peste trei luni sa dispara de pe harta politica doi dintre politicienii conservatori cei mai influenti din ultimul deceniu: senatorul republican Rick Santorum si democratul Joseph Lieberman, fost candidat la vicepresedintie cu Al Gore. Santorum, un catolic conservator din Pennsylvania care a avut si el ambitii prezidentiale, se plaseaza cu 23 de puncte in urma rivalului sau, tot conservator - desi democrat - Bon Casey. Iar Lieberman se va confrunta saptamana viitoare cu o rebeliune in propriul partid. Alinierea sa totala cu George W. Bush in razboiul din Irak l-a determinat pe milionarul democrat Ned Lamont sa-si prezinte candidatura la Senat din partea Partidului Democrat, in Massachussets. Deocamdata, Lieberman isi pastreaza un usor avantaj in sondaje si beneficiaza de sprijinul conducerii partidului. Pentru ca Irakul ramane o problema extrem de controversata in SUA si ultimul lucru pe care si l-ar dori democratii este sa apara drept partid al pacifistilor. De fapt, democratii sunt cei sortiti sa castige mandate la aceste alegeri. Cate anume, este alta problema. Teoretic, alegerile prezinta toate ingredientele pentru o victorie zdrobitoare a opozitiei, mai ales cu un lider maxim republican avand o popularitate de 35-40 la suta, potrivit sondajelor publicate saptamana trecuta. Este un indice care face ca sansele electorale ale republicanilor sa se situeze pe un teritoriu „dezastruos”, potrivit profesorului de Stiinte Politice de la Universitatea Wisconsin, Charles Franklin. O situatie care s-a inregistrat si in 1994, cand republicanii au organizat o ofensiva care i-a ajutat sa obtina controlul asupra celor doua Camere ale Congresului, pe care continua sa le domine si azi. Insa atunci, republicanii elaborasera un program politic comun - lucru fara precedent in alegerile legislative din SUA - intitulat Contractul cu America. Democratii incearca de aproximativ un an sa faca acelasi lucru pentru alegerile din 7 noiembrie. Singurul lucru pe care au reusit pana acum este de a conveni unele propuneri, intre care majorarea salariului minim interprofesional si extinderea serviciului medical unor segmente ale populatiei care pana acum nu beneficiau, doua chestiuni pe care le sprijina, de facto, multi republicani. O noua directie Aceasta incapacitate a politicienilor de a gasi raspuns la cererile alegatorilor a creat o situatie oarecum „schizofrenica” la nivel national. Pentru ca, asa cum explica Chuck Todd, editorialist la revista National Review - Biblia clasei politice a SUA - exista „o coalitie care reprezinta majoritatea populatiei si care doreste o noua directie” pentru tara. Datele ilustreaza aceasta erodare a increderii alegatorilor. Un sondaj publicat saptamana trecuta de Wall Street Journal si de postul de televiziune NBC - arata ca doua treimi dintre americani cred ca fiii lor vor trai mai rau decat ei, 58 la suta se indoiesc ca razboiul din Irak se va incheia satisfacator si doar 27 la suta cred ca tara merge in directie corecta. Si, ca si cum nu ar fi de ajuns, 81 la suta din cei care cred ca SUA merg prost, sunt de parere ca problemele actuale nu sunt decat o parte a unui lung proces de decadenta, cu solutionare dificila. Totusi, nu pare ca electoratul va gasi, la 7 noiembrie, pe cineva care sa-i ajute sa iasa din impas. El Mundo