Încă o reformă în educație

După ani de amânări și confuzie, se anunță încă o reformă în sistemul de educație. Adevărata reformă, spun guvernanții, făcută de această dată pe un calendar foarte strâns, asupra căruia specialiștii sunt sceptici.

Noile legi ale Educației, anunțate încă de la lansarea programului „România Educată”, amânate și răs­amâ­nate, au fost în sfârșit lansate în dezbatere publică. Mai mult, ministrul Edu­cației, Sorin Câmpeanu, a anunțat un calendar extrem de ambițios, privit însă cu scepticism de multă lume, din cauza termenelor foarte strânse. Legile Educației au fost puse în dezbatere publică pe 13 iulie şi vor fi înaintate parlamentului la 1 septembrie. Legile intră în vigoare la 30 de zile după promulgare şi publicare în MOf. Urmează 8 luni pentru elaborarea legislației subsecvente, formată din HG-uri şi OM, care vor stabili structura şi funcționarea insti­tuțiilor din arhitectura educației. Toate instituțiile prevăzute în arhitectura de sistem vor fi organizate până la finalul lunii iunie 2023, astfel încât la 1 septembrie 2023 să avem aplicate în școli prevederile celor două legi ale Educației. Inclusiv planuri cadru noi pentru liceu, planuri cadru şi curriculum puternic revizuite pentru primar şi gimnazial. 50% trunchi comun, 20% specializări şi 30% CDŞ (Curriculumul la Dispoziția Școlii).

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat într-o conferință de presă proiectele noilor legi ale educației, „unul pentru învăță­mântul preuniversitar şi altul pentru învățământul superior”.  Minis­trul a precizat că aceste legi nu realizează o „cosmetizare a sistemului de educație, ci sunt cu adevărat o reformă a sistemului de educație”.
De asemenea, Cîmpeanu a declarat că își dorește ca, în septembrie 2023, să putem avea această reformă resimțită în fiecare școală, „de către fiecare elev şi fiecare profesor”.

Schimbările nu sunt puține. Începem cu grădinița, unde cadrul didactic care a asigurat educația preșcolarilor trebuie să întocmească un raport de evaluare a competențelor cognitive, emoțio­nale și sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare va ține cont de constatările acestui raport, în sensul adaptării corespunzătoare acesteia la nivelul de dezvoltare a fiecărui copil. „La finalul clasei pregătitoare și a clasei I, cadru didactic responsabil trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare, atât a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, cât și a limbajului și a comunicării, a abilităților de citit, de scriere, de calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de învățare. Sunt multe alte lucruri prevăzute. N-aș vrea să intru în detalii”, a transmis Sorin Cîmpeanu.

Ministrul a anunțat că, la finalul claselor a doua, a patra și a șasea, elevii vor susține evaluări națio­nale scrise, obligatoriu la limbă și comunicare, precum și la matematică. Rezultatele evaluărilor trebuie să fie utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Se comunică părinților sau reprezentanților legali ai acestora și, foarte important, este obligatoriu să fie trecute în portofoliul educațional al elevului.
În învățământul secundar inferior, se exprimă prin notă de la 1 la 10. În învățământul secundar superior și în învățământul terțiar non universitar, de asemenea, prin note de la 1 la 10.
Prin evaluările, prin rapoartele anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emo­țional-cognitive, precum și a dezvoltării capaci­tăților și aptitudinilor de învățare este o altă modalitate prin care se exprimă rezultatele acestor evaluări.

„Prin excepție, la disciplinele care fac parte din ariile curriculare – arte, educație fizică și sport, precum și la alte discipline ce pot fi stabilite prin ordin de ministru - se acordă calificative de tip admis-respins și nu note de la 1 la 10, cu excepția învățământului voca­țional, la care rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 în continuare, pentru profilul corespondent fiecărei arii curriculare. Cu alte cuvinte, elevii care vor începe anul școlar după intrarea în vigoare a acestei legi nu vor mai avea calificative de la 1 la 10 pentru disciplinele din ariile curriculare arte și educație fizică.
După intrarea în vigoare a acestei legi, deci cel mai devreme în septembrie 2023, pentru că nu este pertinent odată ce va prezenta ca­­­len­darul, să sperăm că aceste legi vor putea fi adoptate înainte de 5/09/2022 când începe noul an școlar” - a anunțat Sorin Cîmpeanu.
La finalul clasei a VIII-a, vor deveni obligatorii orientarea școlară și portofoliul personal al elevului, iar consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară.

Și admiterea la liceu se schimbă. Colegiile naționale vor avea posibilitatea de a organiza propriile examene de admitere la liceu, pentru ocuparea a 90 % din numărul de locuri. 10 % vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire în urma evaluării naționale.
Elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține examenul de bacalaureat cu următoarele probe: A - proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul co­mun - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale for­mate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socioumane. B - două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. C - proba de evaluare a competențelor digitale. D - probă scrisă la Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; E - probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului.
Ministrul a mai anunțat că, prin noile legi ale educației naționale, inspectoratele școlare județene se transformă în direcții județene de învățământ preuniversitar, aflate în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică.

De asemenea, apare Autoritatea Națională pentru Inspecție Şcolară şi Asigurarea Calităţii, prin reorganizarea Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învăță­mântul Preuniversitar (ARACIP), precum şi Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare a Carierei Didactice, care va asigura formarea continuă şi resursele educaționale pentru întregul personal din sistemul preuniversitar. Ministrul a vorbit  și despre salarizarea profesorilor care „să redea demnitatea profesorului. În momentul de față nu corespunde acestui rol. Pentru prima oară într-o lege a Educației avem o reglementare care defi­nește salariul profesorului debutant și salariul profesorului stagiar ca fiind salariul mediu pe economia națională. De acolo se începe, de la salariul mediu. De la 6500 la 9500 de lei”.