In Sighet, preturi de Capitala!

l Desi bugetul Sighetului este de trei ori mai mic decat necesarul, terenurile sunt foarte scumpe Imediat dupa ce municipalitatea din Sighetu Marmatiei a vandut un teren cu 256 de euro/metru patrat, edilii au concluzionat ca actiunea e benefica, prin faptul ca bugetul municipiului de peste Deal e de trei ori mai mic decat necesarul. Cea mai mare problema a Sighetului este faptul ca bugetul local se situeaza sub pragul de 100 de miliarde anual, cand, de fapt, necesarul ar fi de 300 de miliarde! Un oras italian cu care Sighetul are relatii bune, la cei 12.000 de locuitori are tot atatea milioane de euro ca buget anual. Daca s-ar respecta proportiile, in Sighet ar trebui sa intre anual 40 de milioane de euro (1.400 de miliarde de lei). Date fiind lucrurile, capitala Maramuresului istoric se descurca cum poate. Astfel, pe 14 iunie a avut loc o licitatie deschisa, in vederea vanzarii unui teren central de 190 mp (pe strada Traian), proprietate a Consiliului Local. S-au inscris 10 firme, iar terenul a carui pret de strigare a fost de 148 de milioane lei, s-a vandut in final cu 1,75 miliarde de lei, adica cu un pret de 256 euro/mp, pret de Bucuresti. Pana acum, recordul anterior pe oras a fost detinut de un teren rezidential situat pe strada Avram Iancu (vandut cu 52 de euro/mp), iar media a oscilat intre 15 si 30 euro. “Terenul l-a cumparat SC Benimela (care mai detine o statie de benzina pe DN 19), locul doi a fost ocupat de omul de afaceri Petre Condrat, apoi au urmat firmele Zizo si Elite. Pe terenul de pe Traian se va ridica o cladire cu patru niveluri si mansarda, pentru a se inscrie in ambient”, a declarat economistul sef Ioan Barbus. Primaria Sighet are nevoie de 270 de miliarde pentru reabilitarea drumurilor si a retelelor de apa-canal. Suma finala, angajata printr-un credit, va fi 100 de miliarde de lei. “Cu 20 de miliarde se vor moderniza strazile Tompa (retele de canal si apa), General Mociulschi (canal, apa si asfalt pentru trafic greu), Doboes (portiunea asfaltata va beneficia de un strat de uzura, iar pe zona cu macadam penetrant se va turna asfalt si strat de uzura. Dupa aceea, vom introduce apa curenta pe strazile Faget si Muzeului”, ne-a declarat primarul Eugenia Godja. In ce priveste infrastructura Podului Istoric, Primaria Sighet sustine ca aceasta este treaba CJ (oare n-a auzit de Marinel „Zgarciomanel” Kovacs?). Bordurile, gazul si piata Prin Sighet se lucreaza in mai multe puncte la montarea bordurilor care marginesc trotuarele. Mergand pe urma unui zvon care spune ca Primaria arunca banii pe fereastra pe lucruri inutile, am verificat cum sta treaba la sursa. Primarul Godja si directorul economic Barbus ne-au explicat ca: “proiectul a fost castigat de Drumurile Nationale, cu finantare prin subventii de la Stat. In urma licitatiei, castigatoare a iesit ARLDN Cluj care, dupa ce a turnat covorul asfaltic pe strazile respective, a dat lucrarea cu bordurile in subantrepriza, urmand ca trotuarele sa le toarne tot ei. Din nefericire, beneficiarul (Ministerul Transporturilor) nu a platit tot, asa ca ne-a ramas anul asta de platit suma de 2,6 miliarde de lei. Daca nu primim banii, ne oprim.” Gazul metan e la fel de departe ca si acum cinci ani, adica la Negresti Oas. Conducta se apropie de Sighet, dar la lucrarile de distributie in oras, care vor dura circa trei ani, nu s-a aruncat nici prima lopata de tarana. BERG Sistem Gaz, firma care a castigat licitatia, a verificat potentialii consumatori, rezultand ca circa 90% din totalul de 2.500 unitati locative ar vrea sa se lege la conducta. Piata de alimente, alta problema stringenta a orasului, care se tot scoate la licitatie de vreo trei ani, va fi din nou pusa la mezat. “Am modificat proiectul, pentru a-l face mai atractiv. Astfel, pe stanga si dreapta pietei vor ramane cladirile existente, sistematizate, iar in mijloc se va ridica o singura hala, cu un drum circular pentru aprovizionare. Acum se lucreaza la documentatie. La a doua licitatie, oferta noastra nu a fost atractiva pentru ca s-au gandit mai multe module centrale”, sustine Barbus. Din toate aceste informatii rezulta ca administratia locala, presata de promisiunile facute in campania electorala, incearca sa tina pasul cu realizarile. Ramane de vazut cat se va reusi, ca intentii exista. Teofil IVANCIUC