(în)SEMNELE timpului, spiritul locului și fotografiile tinerilor

Întâlnirea de sâmbătă, 7 septembrie 2004, de la Copalnic-Mănăștur a fost pusă sub titlul „(în)SEMNE” și a reunit trei proiecte culturale care pun în valoare patrimoniul cultural al comunei, destinate identificării, tezaurizării și promovării culturii acestui spațiu. Numerosului public prezent în sala Căminului Cultural „Marieta Anca” i-au fost prezentate trei expoziții, fiecare acoperind un domeniu de cercetare, un resort creativ diferit: de la porți de șură, inventariate, cartografiate și expuse în imagini, fotografii și schițe cuprinse în proiectul „Porți de șură din Țara Chioarului (I)”, la cele 40 de lucrări fotografice și 30 de obiecte de ceramică  realizate de tineri în cadrul unui proiect al Asociației ARIPI, până la expoziție de carte și de reviste realizată de Revista „Nord literar”.

Porți de șură din Chioar

Proiectul, inițiat de Primăria comunei Copalnic-Mănăștur, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere Baia Mare, domeniul Studii Culturale - Etnologie, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, a reunit specialiști din mai multe domenii care au desfășurat activități de cercetare, pe parcursul acestei veri, în cele 12 sate ale comunei, inventariind peste 150 de porți de șură. A fost ales acest subiect de cercetare, deoarece, în momentul de față, peisajul cultural și configurația gospodăriilor din zonă s-au schimbat foarte mult, șurile pierzându-și din funcțiunea economică și din rolul social (de reprezentare), aceste aspecte ducând la dispariția accelerată a șurilor și, implicit, a porților specifice de lemn decorate.

Asistăm la degradarea, demolarea sau vânzarea (pentru lemn de construcție sau chiar de foc) acestor clădiri reprezentative pentru spațiul etnografic al Țării Chioarului. Șurile au reprezentat locul în care (sau au fost fundalul scenic pe care) s-au petrecut și s-au performat marile momente ale vieții individului și ale familiei în relația cu societatea: de la riturile de trecere – botez, nuntă, înmormântare – cu ceremoniile specifice petrecute „pe fața șurii”, până la cele agrare, calendaristice sau comunitare – „clacă la desfăcatu’ mălaiului în șură”, „joc la șură” etc.

Din echipa de cercetare care a lucrat în această vară fac parte: Vasile Chira, Niculina Comiati, Daniel Pop, Firicel Grigor, Gabriela Filip (actuali și foști studenți ai Facultății de Litere din Baia Mare, specializarea Etnologie), dr. Delia Suiogan, dr. Ioan Mircea Farcaș, dr. Claudiu Farcaș – consultanți științifici (Facultatea de Litere Baia Mare); dr. Aura Pintea, Andrei Năsui, arhitect Oxana Crăciun, arhitect Ina Funețan, Loredana Roman – consultanți științifici (Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș), Monica Mare, Gabriela Filip, Alexandra Lazăr – consultanți științifici, (Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș), dr. Dumitrița Filip - consultant științific (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia - secția Museikon), muzeograf Zamfir Șomcutean - consultant (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), prof. Rodica Mone -  consultant (Association Roumaine des Professeurs Francophones - Filiale Maramures), prof. Ioan Pop, prof. Oana Chira, prof. Grigore Nechita - Școala Gimnazială „Augustin Buzura” din Copalnic-Mănăștur, ing. Vasile Mihalca – manager de proiect și Florin-Vasile Pop – coordonator. În cadrul evenimentului de sâmbătă, a fost vernisată o expoziție cuprinzând peste 40 de desene, schițe și fotografii ale porților de șură cercetate până în prezent și, de asemenea, a fost prezentată structura site-ului web a proiectului, alături de alte câteva filmulețe realizate de către Daniel Pop în cadrul cercetărilor de teren.

Buzura la Berința – locul de unde n-a plecat niciodată

După un intermezzo muzical emoționant oferit de tinerii Zeno Chira – pian, și Bianca Suciu – voce și contrabas, Revista de Cultură „Nord Literar” a prezentat publicului cele șase suplimente realizate în ultimii doi ani, sub forma unor antologii, pe genuri literare și pe autori.  Este vorba despre materiale care au apărut în paginile revistei de-a lungul timpului: interviuri cu personalități importante ale culturii române, cronică literară, poezie și parodie, care au fost tezaurizate în volume apărute în condiții grafice foarte bune.

Managerul Revistei de Cultură „Nord Literar”, Dana Buzura-Gagniuc, și-a prezentat volumul în curs de apariție „Buzura la Berința – Locul de unde n-a plecat niciodată”, o carte în care se vorbește mult despre Copalnic-Mănăștur, despre Berința, despre pădurea Mânânțușului și despre o spectaculoasă mitologie locală. Multe dintre personajele cărților lui Augustin Buzura își au originea în acest spațiu de unde el își trage rădăcinile. De asemenea, Revista de Cultură „Nord Literar” a donat Bibliotecii Comunale din Copalnic-Mănăștur 12 volume, dintre suplimentele realizate în acești ultimi ani.

Tabăra de fotografie și patrimoniu cultural

Expoziția „Fotografie și patrimoniu cultural”, prezentată de Laura Mihalca, a adus în fața publicului 40 de lucrări fotografice și 30 de obiecte ceramice realizate de tinerii artiști în satele comunei, în cadrul unui proiect al Asociației ARIPI. Scopul proiectului desfășurat în această vară a fost acela de a contribui, prin organizarea de ateliere tematice și sesiuni foto în teren, la formarea unei generații mai conștiente de valoarea moștenirii noastre culturale și, de asemenea, să ajute comunitatea locală să conserve și să promoveze elementele patrimoniului cultural specifice Țării Chioarului, la nivel județean și național. Proiectele „Porți de șură din Țara Chioarului (I) - comuna Copalnic-Mănăștur” și „Fotografie și patrimoniu cultural” sunt realizate cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș.

Caseta I: Povestea porților de șură

„Etnologia poate fi definită ca o știință a vederii, astfel proiectul «Porți de șură din Chioar (I)» propune în fapt o depășire a unei priviri din exterior atunci când ne raportăm la obiectele de artă populară și o încercare de descoperire a ceea ce este dincolo de suprafață. În acest context, liniile, punctele, formele se construiesc într-un limbaj care ne vorbește despre modul în care omul a înțeles apartenența sa la Pământul-Mamă și la Macrocosmos. Porțile de șură prin funcțiile lor: magică, mitică și estetică sunt capabile să ne spună o poveste frumoasă despre cine suntem noi cei adevărați și să descopere acea profunzime a omului religios care nu se simte niciodată singur  având alături animalele, păsările, arborii etc. ”  (conf. univ. dr. Delia SUIOGAN, Facultatea de Litere Baia Mare)

Caseta II: Tinerii și patrimoniul cultural

„Zicerea «o imagine valorează cât o mie de cuvinte» are la bază, se pare, un proverb chinezesc, cu mult înainte de captarea și reproducerea imaginilor pe hârtie fotografică, însă pentru obținerea unei fotografii de expoziție este nevoie uneori de mai mult de o mie de cuvinte, și participanții din acest an ai «Taberei de Fotografie și Patrimoniu Cultural», ajunsă la a V-a ediție, au avut parte, volens-nolens și de cuvinte, dar și de imagini pe care le-au putut capta cu ajutorul aparatele foto din diferitele generații puse la dispoziție de organizatori. Li s-au prezentat atât tehnici și secrete ale meseriei/ pasiunii de fotograf, cât și importanta patrimoniului cultural în toate accepțiunile (mobil, imobil şi imaterial) și în toate înfățișările sale (tablouri, icoane, artefacte, cărți, biserici, case, morminte, costume populare, obiceiuri și tradiții – clacă, olărit, rețete tradiționale locale – pâine, plăcinte, guiaş - creșterea și îngrijirea animalelor – cele din bătătura țărănească, dar și animale nobile folosite pentru echitație). Organizatorii le-au oferit participanților posibilitatea captării unor imagini deosebite, dar și trăirea unor senzații de neuitat: trezitul la ora 5 dimineața pentru claca de coasă, mirosul pâinii coapte în cuptor și a zămii fierbând în ceaun, sătenii din Lăschia adunați în biserica monument îmbrăcați în costume de Chioar din vechile lăzi de zestre sau abia cusute după modele vechi, plimbarea călare pe blânzii căluți în ceața așternută pe dealurile Preluci, lutul moale și cuminte ce a prins forma și apoi culoarea dorită de fiecare dintre participanți și apoi expoziția de fotografie și oale de lut de la Căminul Cultural «Marieta Anca” din Copalnic-Mănăștur unde și-au putut admira în sfârșit capodoperele, sunt tot atâtea motive ca mulți dintre ei să revină și la anul în tabără. Entuziasmul lor a crescut în fiecare zi din cele 3 în care s-a desfășurat tabăra, iar organizatorii sunt stimulați an de an să includă tot mai multe activități în care munca fizică, contemplarea și cunoașterea să meargă mână în mână și să îi ajută să descopere patrimoniul cultural în fel și chip.” (dr. Aura Pintea, director Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș)