In semn de pretuire: inregistrari inedite din arhiva GAZETEI - Adio senatorial

Prin tragica si surpinzatoarea disparitie a prestigiosului politician Liviu Doru Bindea judetul nostru a pierdut ultimul maramuresean get-beget care ne reprezenta in Senatul Romaniei. In prima aparitie din 2006, in semn de pretuire, GAZETA a scos din arhiva inregistrari inedite care la momentele respective, din cauza restrictiilor de spatiu, nu si-au gasit loc in publicatia noastra. Randurile ce urmeaza contin atitudini demne de a fi luate exemplu de catre cei care aspira la titulatura de politician respectabil. Intrat in viata politica la scurt timp dupa evenimentele din decembrie ’89, Liviu Doru Bindea a reusit sa se impuna drept unul dintre cei mai importanti lideri politici din Maramures. Analizand aspectele care l-au preocupat in ultima vreme pe Bindea, ni se dezvaluie o incarcatura tensionata, dar traita cu profesionalism, curaj si o doza demna de dragoste de neam, atitudine care nu poate fi trecuta cu vederea de politicieni, indiferent de partidul din care fac parte. Discursurile senatorului sunt parca franturi dintr-un roman a carui veridicitate este confirmata de cotidian. Liviu Doru Bindea (26 iulie 1957- 4 ianuarie 2006) Studii: Universitatea Babes-Bolyai Cluj, promotia 1980, Facultatea de Drept, casatorit, un copil. Prefect al judetului Maramures in perioada 1993-1996. Functii detinute: secretar al Comitetului director al Uniunii Interparlamentare; secretar Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari; vicelider al Grupului Parlamentar al PRM; membru in Uniunea Nationala a Barourilor din Romania - Barou Maramures; vicepresedinte PRM filiala Maramures, 2000-2004 senator PSD, din 2004 senator PRM. Din 2000 a avut luari de cuvant in plen in 122 de sedinte si 53 de propuneri legislative. Despre Legea minoritatilor “Este un proiect de lege absolut abuziv, antieuropean, antidemocratic. Un proiect care vrea sa creeze privilegii minoritatilor nationale in detrimentul majoritatii! Cand vii cu propunerea sa se subventioneze invatamantul privat, televiziunile, radiourile si ziarele private ale minoritatilor din bugetul public pe care il constituie majoritatea, este clar ca e in detrimentul majoritatii. Cand suprastructura minoritatilor nationale administrative trebuie (atentie!) sa aprobe orice schimbare din functie a unui cetatean minoritar este limpede ca suntem in Africa primitiva. E ingrozitor! Deci, pe cetateanul roman il dau afara daca incalca o lege, iar pentru minoritar, trebuie sa cer voie structurii lui, sa o rog frumos sa imi dea aviz sa-l schimb din functie daca a furat. Si ei imi pot spune nu-ti dau aviz. Aceste chestiuni jignesc si pe minoritari, si pe majoritari, pentru ca nu cetatenii maghiari doresc acest lucru, ci niste minti infierbantate de politruci, care se vad fara un anume podium de plecare sa se poata lansa inspre niste privilegii personale. Acesta este fundamentul! In legatura cu limba maghiara ca a doua limba oficiala, lucrurile sunt transate prin Constitutie. Sa faca bine cand se va revizui Constitutia sa depuna un amendament sau o initiativa, pentru ca la revizuirea Constitutiei nu au avut o asemenea solicitare. Acum, le trebuie limba oficiala, asta se poate discuta. Dupa parerea mea, nu este cazul. Limba maghiara se poate desfasura in toate zonele vietii sociale, economice, politice, administrative in conditiile legii. Ce mai doresc acum? Sa vina sa vorbeasca in Parlament ungureste si noi ceilalti sa ne platim traducator? Despre autonomie, discutiile inseamna incompetenta politica, ei au reprezentant in Guvern la nivel de viceprimministru. Cum sa discute ca sufoca automonia, pentru ca autonomia nu poate sa existe ca problema politica in raport cu Constitutia. Articolul 1 din Constitutie spune ca Romania este stat unitar, independent si indivizibil. Cand se va schimba articolul 1 putem discuta alte variante. Celelalte minoritati (cu exceptia UDMR) nu au avut revendicari. Este exclusiv pozitia UDMR-ului. Acum, celelalte minoritati stau sa vada ce se intampla, dar isi dau seama si ei ca ajung la mana UDMR. Imaginati-va textul acela care spune ca se pun taxe suplimentare pe minoritari sa poata sa functioneze si sa fie finantate asociatiile minoritatilor. In timp ce minoritatile sunt conduse de UDMR. Deci, cetatenii minoritari platesc taxe suplimentare ca sa aiba Marko Bella bani de campanie electorala. Nu se poate, domnule! Ei vin si spun: pentru criteriul ca esti minoritar (retineti cat este de grav: criteriul!) trebuie sa platesti o taxa suplimentara. E inadmisibil! Autonomia nu are nici o treaba cu identitatea culturala. Noi, PRM-ul, nu avem treaba cu identitatea culturala. Asta-i problema si diferentierea pe care ei nu vor s-o priceapa. Scopul proiectului de lege este ca unii sa-si eternizeze functiile politice!” Despre mandatul de senator “Un mandat de senator nu inseamna numai sedinte in plen. Inseamna si sedinte pe comisii, reprezentare parlamentara interna si externa, participarea la alte intalniri cu alte organizatii, participarea in teritoriu. Cine isi poate permite sa imi faca o ierarhie a obligatiilor pe care le am in realizarea mandatului? Eu consider ca daca ma cheama un primar sau o comunitate sa particip la o dezbatere pe o problema a lor, eu las Parlamentul si ma duc acolo, pentru ca ei sunt alegatorii mei. Am avut o vara foarte incarcata si n-am avut concediu. A fost o perioada foarte agitata cu cele trei sesiuni extraordinare, cu deplasarile in teritoriu. Nu am reusit sa merg decat 6 zile in Italia. Am mers cu familia la ziua surorii mele, dar, din cele 6, 3 zile le-am petrecut pe drum”, ne-a declarat senatorul la sfarsitul anului trecut. Despre putere “Daca discutam de oameni dezinteresati de viata parlamentara, de departe sunt cei din Alianta. Intre noi fie vorba, nici atunci cand participa la sedinte nu prea au pareri si pozitii. Dar, ma rog, sunt acolo, la numar. Omenii astia umbla numai dupa afaceri pe la ministere. De multe ori, nu se face cvorum din cauza Aliantei, care nu are nici o treaba cu ce se intampla in Parlament. Nici nu se pricep, dar nici macar nu vin sa-si faca cvorum. Pana la urma, le-am spus: bai oameni, este guvernarea voastra, voi trebuie sa va sustineti guvernarea prin a va trece legile. Eu degeaba incerc sa fiu acolo. Eu si daca sunt acolo, de obicei votez impotriva, deoarece de aceea sunt in Opozitie, pentru ca am o alta parere”. Mircea CRISAN Mai eficient decat toti ceilalti parlamentari la un loc Cu o saptamana in urma cel mai capabil senator pe care l-a dat Maramuresul postbelic, Liviu Doru Bindea, a fost inhumat in cadrul celei mai impozante ceremonii care s-a vazut in nordul tarii. In perioada comunista, simulacrul de parlament botezat Marea Adunare Nationala a cooptat numai lingai ai PCR, in majoritate incapabili. Dupa 1989, Maramuresul a trimis in Parlament oameni care au facut de cele mai multe ori umbra pamantului si care au ajuns in acea pozitie din cauza sistemului votului pe liste, sistem care promoveaza nonvalorile. In acest moment, judetul nostru este reprezentat de 11 parlamentari. De la alegerile legislative din 2004 si pana in prezent, rezulta urmatorul palmares. Deputatul Bonis Istvan (UDMR) a luat cuvantul in 6 sedinte, cu tot cu depunerea juramantului, si a avut 6 propuneri legislative; Angela Buciu (PRM) a luat cuvantul in 5 sedinte si a punctat 3 propuneri legislative; Ioan Buda (PSD) a vorbit la 2 sedinte si a inregistrat o propunere legislativa; Petru Godja (PSD) a vorbit la o sedinta si are tot o propunere legislativa; Dan Mihalache (PSD) a vorbit la 2 sedinte si are 3 propuneri de noi legi; Ioan Hoban (PNL) a luat cuvantul in 11 sedinte si are 0 propuneri legislative; Mircea Man (PD) a luat cuvantul de 3 ori si are 4 propuneri. Cat despre Stefan Buciuta (numit in septembrie 2005, in urma decesului lui Stefan Tcaciuc), acesta a depus doar juramantul. La Senat, Ioan Codrut Seres (PC) are sase luari de cuvant si doua propuneri legislative, iar Radu Stroe (PNL) a vorbit in 2 sedinte si are 3 propuneri legislative. Tragand linie, toti cei 10 parlamentari de mai sus au avut (fara depunerea juramantului) 37 de luari de cuvant, respectiv 25 de initiative legislative. In cele 13 luni scurse de la inceperea actualei legislaturi parlamentare, Doru Liviu Bindea a luat cuvantul de 75 de ori in plen si a avut 44 de propuneri legislative initiate. El singur a fost, deci, de doua ori mai eficient ca toti ceilalti alesi ai Maramuresului. Faptele vorbesc. Din nefericire, Liviu Doru Bindea a decedat fulgerator, in urma unui infarct miocardic. Serviciile funerare au avut loc duminica, 8 ianuarie, in orasul Salistea de Sus, locul unde a copilarit acesta. Din cauza afluxului neobisnuit de mare de oameni, traficul rutier de pe Valea Izei a fost deviat pentru a nu stanjeni evenimentul. Au venit pentru a-l onora pe cel mai prolific politician postdecembrist al judetului circa 30 de parlamentari, participantii la funeralii fiind de cateva mii. Teofil IVANCIUC