În plină criză energetică, România se autosabotează

În plină criză energetică, în timp ce toate statele europene fac eforturi pentru a-și crește independența energetică, România renunță ușor și rapid la energia pe cărbune!
Mai exact, Ministerul Energiei a publicat recent, în dezbatere, un proiect de Ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic.


În plin „război energetic”, România se „împușcă singură în picior”. Recent, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de act normativ, așa numita lege a decarbonizării, unul dintre obiectivele incluse în PNRR care ar trebui să intre în vigoare până în 1 iulie. Legea prevede, printre altele:
- dezafectarea capacității totale instalate de producere a energiei electrice pe bază de cărbune/ lignit, de 4590MW până în 2032, cu următorul calendar de realizare până în 2025;
– dezafectarea unei capacități instalate de 1695 MW corespunzătoare producției de energie e­lec­trică pe bază de cărbune până în Q4 2021 (înainte de ado­p­tarea legii);
– dezafectarea unei capacități instalate cumulate de 2355 MW corespunzătoare producției de energie electrică pe bază de cărbune/ lignit până în Q4 2022;
– dezafectarea unei capacități instalate cumulate de 3780 MW de producție de energie electrică pe bază de cărbune/ lignit până în Q4 2025;
- stabilirea de măsuri privind reabilitarea minelor care urmează să fie închise (de exemplu, recuperarea solului în zonele miniere, cum ar fi solul vegetal și revegetarea, depozitele de deșeuri, utilizarea terenului post-închidere în cazul formelor finale de relief);
- stabilirea  de măsuri de perfec­ționare (reconversia profesională și recalificarea),  precum și alte măsuri cu impact socioeconomic asupra comunităților afectate.

Numai că, între timp, situația la nivel european s-a schimbat, la fel și discursul Comisiei Europene care încurajează indepen­dența energetică. De ce România nu a cerut modificarea termenelor inițiale, având în vedere schimbarea contextului? Răspunsul ar fi trebuit să fie dat de Ministrul Energiei, Virgil Popescu, invitat săptămâna trecută în Comisia Economică a Senatului, la discuții pe această temă. Senatorul maramureșean Sorin Vlașin, vicepreședinte al Comisiei Economice a Senatului,  a arătat într-o postare că: „Proiectul de lege nu a fost discutat nici cu partenerii sociali, nici cu sindicatele: Blocul Național Sindical, CNS Cartel Alfa, nici cu... nimeni, în principiu. Asta deși impactul va fi unul major, deoarece actul normativ stabilește încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit şi huilă până la data de 31 decembrie 2030.

Dincolo de impactul social ma­jor, acest act normativ va adânci criza din sectorul energetic și mai mult. Practic, în plină criză energetică, mai provocăm, cu bună-știință, încă una.
Acesta a fost motivul pentru care Comisia Economică a Senatului l-a chemat la audieri pe Ministrul Energiei, Virgil Popescu. Însă, din păcate, domnul ministru nu ne-a onorat cu pre­zența. Au fost prezenți, în schimb, liderii blocurilor sindicale: Dumitru Costin, președinte BNS; Bogdan Hossu, președinte CNS Cartel Alfa; precum și Dumitru Chiriță, președinte ANRE; Dan Dragoș Drăgan, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei etc.
Concluzia unanimă este că acest proiect de OUG trebuie dezbătut și discutat cu toți partenerii sociali, deoarece impactul este foarte mare, în toate sectoarele. România nu se poate autosabota prin astfel de legi! Nu putem pune lacătul pe un sector important, fără să redeschidem altceva în loc!”.

De asemenea, senatorul Daniel Zamfir, președintele comisiei a arătat că: „Din discuțiile avute  la Comisia Economică a Senatului, a reieșit clar că e necesară o renegociere a PNRR la capitolul energie! Nu poți închide capa­citățile pe cărbune fără să ai deja pregătite capacități de producție similare care să înlocuiască capa­citățile închise, a fost părerea majoritară a participanților.
Grupul PSD a solicitat Ministerului Energiei RENEGOCIEREA PNNR cu privire la renunțarea imediată la producția pe cărbune în contextul actual cauzat de războiul din Ucraina. Până la punerea în funcțiune a capacităților pe gaz, ca și combustibil de tranziție, trebuie să menținem în Sistemul Energetic Național o producție de energie în bandă pentru a nu dezechilibra SEN și pentru a nu ne face de­pendenți de import”.