In Penitenciarul Baia Mare, o zi de libertate costa 100 de euro!

O poveste incredibila cu Incarcerati, personal militar si civil, cu amenintari, procese si caini de paza... Ciprian Petrovai, condamnat la un an si sase luni de detentie In Penitenciarul Baia Mare, vorbeste despre o altfel de lume, cea din spatele gratiilor. Penitenciarul de langa Baia Mare a fost pana de curand un Penitenciar de Maxima Siguranta. Din motive ce tin de „centru”, institutia unde sunt dusi cei care trebuie sa ispaseasca pedepse privative de libertate a fost „retrogradata” la un „simplu” Penitenciar. La prima vedere, nu pare a fi o schimbare importanta. La o analiza mai atenta, este un regim de detentie mai relaxat (In aparenta), sunt Incarcerati doar cei cu pedepse mai mici. Asta nu Inseamna ca nu pot fi probleme. Cei aflati dupa gratii au obligatii, dar si drepturi. Personalul ce deserveste Penitenciarul este supus unui regim de munca diferit de ceea ce este In „viata civila”. Cadrele militare ce presteaza diverse munci la comanda, gardienii, dar si personalul civil au un grad de stres ce depaseste normalul. Asa ne-am Inchipuit noi ca este munca la un Penitenciar si, probabil, asa si este, sau ar trebui sa fie. Am primit la redactie o solicitare din partea unui avocat, exasperat ca nu reuseste sa se „descurce” In hatisul birocratic al Penitenciarului baimarean. Cazul este, In aparenta, simplu. Ciprian Petrovai a fost condamnat la Inchisoare pentru fals In Inscrisuri. A primit un an si sase luni. Cazul acestuia este destul de interesant si, din declaratiile condamnatului, aflam ca a fost Inchis fara a fi vinovat. Dupa ce am ascultat povestea condamnarii lui Petrovai, am fost solicitati sa facem un demers de presa deoarece drepturile condamnatului sunt Incalcate. Avocatul ne-a solicitat sa facem publica declaratia lui Petrovai prin care acesta arata nedreptatile la care este supus de luni de zile si acuza cadre al Penitenciarului de Incercarea de a-l fi discreditat pentru a nu primi eliberarea conditionata. Am plecat spre Penitenciar In Incercarea de a vorbi cu detinutul, pe drumul traversat de o multime de cai ferate. Era o zi calduroasa, sufocanta chiar. Dupa vreo 15 minute de mers am zarit un foisor, apoi un gard de beton care nu se mai termina, Inconjurand fostul Penitenciar de maxima siguranta. La poarta, mai multe masini parcate aiurea (nu este o parcare amenajata) si oameni necajiti In asteptare. Erau apartinatori de-ai celor Inchisi. Poarta din lemn, construita In stil maramuresean vrea sa aduca un aer mai prietenos Intr-un loc al durerii si de multe ori al nedreptatii. Am stat cuminti sa deschida cineva poarta mica pentru a ne spune of-ul. Oameni de diverse nationalitati, cu plase si plasute. Vorbeau ca niste cunoscatori: daca a intrat „grupul”, cine e de serviciu si alte chestii mai greu de Inteles de cei veniti pentru prima data. Brusc, s-a deschis poarta si un purtator de uniforma albastra ne-a Intrebat ce vrem. Avocatul a spus ca doreste sa Isi vada clientul si ca noi Il Insotim In calitate de ziaristi. La auzul solicitarii, militarul a ramas fara grai. Am fost priviti ca niste curiozitati ale naturii, apoi cu o voce moale, neconvingatoare ni s-a spus ca trebuie sa avem cerere (de acces) catre conducerea Penitenciarului. Avocatului i s-a cerut delegatie, desi acesta a fost zilnic la client si a depus In trei zile, trei delegatii. Iritat de situatie, avocatul a spus ca Il Insotim In calitate de martori (nu la proces, cum a Inteles militarul) la discutia cu Petrovai. Si In aceasta varianta era nevoie de cerere. Pana la urma am sesizat ca angajatii Penitenciarului sunt obsedati de acest cuvant: „Cerere!”. In orice situatie, pentru orice lucru, se completeaza o cerere. Pentru a curma discutiile, altfel duse pe un ton normal, avocatul a completat o cerere catre directorul Penitenciarului, Vasile Chiorean. Cu un zgomot sec, usa mica de lemn s-a Inchis, iar noi, cei din presa, am ramas sa asteptam verdictul. Avocatul a ramas In incinta, asteptand. Discutiile pe tema avem sau nu voie sa mergem cu avocatul In vizita la un Incarcerat au continuat o scurta vreme, apoi militarii de la poarta si-au vazut de-ale lor. Ordine si disciplina... La o scurta analiza a celor vazute, am putut trage o concluzie. Cu toate ca oamenii Penitenciarului aveau uniforme din materiale de calitate buna, desi se afisa un zambet „pentru vizitatori”, razbeau semne ale unui comportament ce tine de vremuri asa-zis, trecute. Avocatul lui Petrovai a fost primit, iar poarta de lemn s-a deschis din nou. Militarul (nu stim gradul) a venit langa noi si fara sa spuna nimic ne-a luat legitimatiile din mana. Morocanos, le-a Inapoiat. Am fost Intrebati ce vrem. Si tot asa, pana a venit purtatorul de cuvant al Penitenciarului, Crina Suciu. Aceleasi Intrebari si rugamintea sa asteptam pana se intereseaza ce si cum. Evident ca au fost din nou invocate celebrele cereri. Nu putem spune ca purtatorul de cuvant nu a Incercat sa ne ajute. Dupa vreo ora, a venit la poarta chiar directorul Chiorean. Acesta s-a purtat ca si cum cineva dintre subordonati ar fi gresit. Pe de alta parte, directorul a avut un mic ghimpe Impotriva avocatului care a venit „zilnic, la ore de final de program, cand este mai greu sa primesti aprobari la cereri”. Directorul ne-a asigurat ca exista o deschidere catre presa si ca vom putea sa vorbim cu Petrovai si chiar cu domnia sa. La vreo jumatate de ora a venit avocatul si impreuna am putut sa intram la Petrovai. Prin curtea curata si marcata ca o strada circulata am vazut cainii de paza si zona unde stau cei care au un regim deschis (merg la munci). O a doua poarta s-a deschis si protocolul cu cereri, legitimatii si o perchezitie vizuala, ne-a adus in fata lui Petrovai. Detinutul, un tip de inaltime medie, ne privea linistit. Am intrat In sala de „dialog” si am purtat o discutie halucinanta pentru cineva care vine de afara. Atunci s-a vazut cel mai bine ca lumea de dincolo de gratii este deosebita. Am vazut si frica si deznadejde In ochii lui Petrovai. Nu stia cum sa inceapa. Ar fi vrut sa spuna tot dintr-o rasuflare, dar prea multe informatii ne-au naucit dupa cateva minute. Petrovai folosea nume si noi nu stiam cine sunt cei In cauza. Am luat-o de la Inceput. Cel mai important lucru a fost ca acest detinut s-a hotarat sa vorbeasca de lucruri considerate tabu. De modul cum se pot obtine anumite privilegii, de relatiile interumane, de afaceri In sensul adevarat al cuvantului. Trecem peste unele parti din dialogul avut si vom reproduce din declaratia data de Petrovai avocatului sau. Mentionam ca cei Inchisi cu pedepse mai mici pot lucra fie In Penitenciar, fie In alte zone de lucru. Orele lucrate sunt transformate In zile care se scad din pedeapsa celui Inchis. Din acest motiv, munca este la mare cautare. Cei care lucreaza sunt monitorizati, li se Intocmesc fise de evaluare de catre o comisie din care fac parte vreo sapte persoane (instructori, educatori, sef de punct lucru etc). Petrovai lucreaza In constructii si o face bine. A lucrat In Penitenciar si a facut lucrari de sute de milioane de lei. Lucreaza de anul trecut si, potrivit fiselor din Penitenciar, ar avea 50 de zile lucrate. Dupa socoteala lui Petrovai ar fi 57 de zile, dar poate acest aspect nu este asa de important. Sa vedem ce declara un detinut din Inchisoarea „simpla” a Baii Mari. Declaratia este semnata si Petrovai Isi asuma cele afirmate. „Din perioada In care am fost privat de libertate si pana In momentul de fata s-au exercitat masuri abuzive asupra mea, In sensul ca am fost luat pentru a presta munci, (perioada) care nu Imi este luata In calcul. Astazi (19.05.2008) voi depune ultima cerere de eliberare a fisei mele de munca, fisa care am constatat, prin avocatul meu, ca lipseste de la dosar. Apoi, cererea mea de eliberare conditionat, ce este legala, se afla Inca pe rol, desi ar fi trebuit de mult solutionata. Nu Inteleg de ce conducerea Penitenciarului a cerut un termen de revizuire de doua luni a solicitarii mele. Probabil deranjez, deoarece am dovezi clare despre multi din membrii conducerii Penitenciarului. Pana nu am spus nimic am fost tratat cu indiferenta, apoi au Inceput presiunile asupra mea. Am fost lasat o singura data In permisie, pentru buna purtare. Socul revenirii Intr-un loc In care stau din motive fabricate m-a determinat sa dau o declaratie In care sa arat fata nevazuta a Penitenciarului. A venit domnul Kisu, care astepta o declaratie scrisa din partea mea, asigurandu-ma ca daca spun ce stiu voi fi tratat altfel. Am refuzat, deoarece am fost mintit tot timpul si mi s-au pus piedici la solutionarea cererii de eliberare conditionata. Am primit cereri din partea doamnei Ligia Petrut, ca nu voi spune despre sumele de bani pe care mi le-a cerut pentru a primi permisii. Mi-a cerut, la Inceput, 100 de euro. Am constatat pe pielea mea ca nu trebuie sa dau bani deoarece nu sunt vinovat. Oamenii de aici sunt amenintati tot timpul. Exista dovezi ca fapta pentru care am fost Inchis nu este reala. S-au facut presiuni asupra mea sa dau aceste dovezi. Chiar si de la DNA am fost solicitat. Am si Inregistrari. Apoi au Inceput problemele pentru mine. Am fost pus sa prestez munci In Penitenciar, am fost batjocorit fara mila. Au Inceput sa ma acuze de multe, de purtare neadecvata fata de personalul medical. Pana am tacut, caracterizarile de la dosarul meu au fost foarte bune, dupa ce am Inceput sa vorbesc de porcariile de aici au aparut si represaliile. Sunt amenintat tot timpul. Voi face o cere si la CEDO. Am stat Inchis peste 360 de zile si nu mai am speranta ca voi reusi sa revin la o viata normala. Am fost batjocorit si tarat sa dau fel si fel de declaratii”, se arata In declaratia lui Petrovai. Problema detinutului care reclama este urmatoarea. Recent a avut ceva probleme de sanatate. S-a dus la cabinetul medical pentru consult si tratament. Nu era nimeni si, stand, a adormit. Cand s-a trezit, l-a vazut pe asistentul medical. A cerut un tratament. Petrovai spune ca a primit ceva nesemnificativ. Dupa doua zile a aflat ca ar fi insultat medicul si asistentul Intr-un mod vulgar. A fost facut raport de sanctionare (avertisment), iar acest raport a fost pus la dosar si nu mai poate primi eliberarea conditionata (are dosar patat). De aici disputele si contrazicerile. Pentru a fi cat mai obiectivi am revenit la Penitenciar Intr-o alta zi, pentru a discuta cu directorul Chiorean. Acelasi procedeu, solicitari de acte, Intrebari daca avem celebrele cereri, iar dupa ce am trecut de filtrul celor de la poarta de lemn am ajuns la poarta interioara. Cel cu acordul de intrarea ne-a Intrebat daca ne-am lasat telefoanele mobile la prima poarta. Cand sa plecam spre biroul directorului, ne-a oprit sa ne Intrebe daca avem bauturi alcoolice (!). Stia ca ne Intalnim cu directorul, dar poate asa este protocolul. Seful Penitenciarului ne-a primit foarte amabil. A spus ca ne pune la dispozitie orice act dorim. A vrut sa o aduca si pe doctorita, desi era acasa. Una peste alta, conducerea Penitenciarului a spus ca este deschisa... La Inchiderea editiei am aflat ca a fost judecata cererea de eliberare conditionata a lui Petrovai la Tribunalul Maramures. Sentinta este favorabila lui Petrovai. Nu a fost cu eliberare de Indata, asa ca trebuie asteptata pozitia Parchetului, respectiv daca se va face recurs sau nu. Vom reveni. Se cer bani! In discutia pe care am avut-o cu Petrut, acesta ne-a spus ca i s-au cerut bani, ca este o practica curenta si ca cei In cauza trebuie sa aiba curajul sa spuna. Cei mai dezavantajati sunt cei cu pedepse mari. Daca vorbesc de abuzuri, vor suferi pe termen lung. „Mai spun ca aici conduce doamna Ligia, care este mai apropiata de directorul Chiorean. Nu am insultat medicul, atunci era doar asistentul medical. Sunt 30 de martori care au vazut. Au fabricat asta ca sa nu fiu eliberat conditionat. Nu am vrut sa le dau dovezile pe care le am si fac presiuni. Am dat 100 de euro sa merg In permisie o zi. Apoi a cerut 500 de euro. Asa fac cu totii. Cine vrea sa o duca mai bine, da bani. Ii strang si Ii Impart”, a mai spus Petrut. Nu cunosc nimic! Directorul Chiorean a spus ca povestea lui Petrovai este o poveste pe care detinutul are dreptul sa o spuna. A chemat mai multi subordonati sa-i confirme spusele: „Am aici actele care arata cat a lucrat, pontajele. Recunosc ca este un om muncitor si a lucrat mult pentru unitate. Dar a fost incidentul de la cabinetul medical. Nu pot sa trec peste asta. Suntem tot timpul insultati, jigniti. Ce putem sa facem? Si noi avem drepturi. In legatura cu doamna Ligia? Ce sa spun? Am o legatura buna cu toata lumea. Apoi, nu sunt Insurat, deci… Poate sa spuna ce vrea! Este dreptul lui. Noi respectam legea si nu stiu de luari de bani. Nu mi-a spus nimeni! Poate unii subordonati Incalca normele de conduita, dar daca nu sunt informat, ce pot face?”, ne-a declarat Chiorean. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro