In numele ciolanului, varianta 2007

Se pune in scena o noua reorganizare a institutiilor publice! Exista suspiciuni insa ca sub „masca” descentralizarii si europenizarii se ascund interese politice. Motivul e simplu: schimbarea denumirii unor institutii s-a practicat si de alte guverne, iar rezultatul principal a fost indepartarea directorilor. Mai mult, reorganizarile pot afecta serios activitatea unor institutii. Garda de Mediu se afla deja intr-un „semi-blocaj”. Inspectoratele au devenit directii, oficiile autoritati, ministerele au mai primit in „coada” o denumire, altele s-au comasat. Algoritmul schimbarii a suferit cateva modificari de-a lungul timpului, dar rezultatul a fost de fiecare data acelasi: debarcarea conducerii si inlocuirea ei cu oamenii „competenti”, dar apropiati partidului. In ultimii ani, reorganizarea unor institutii sau schimbarea titulaturilor a devenit metoda preferata de partidele aflate la guvernare pentru a-si impune oamenii in posturi cheie. In 2001, cel putin zece ministere si-au schimbat denumirea ori s-au reorganizat, situatie in care toate institutiile din teritoriu si-au modificat titulatura si, odata cu ea, si directorii. Metoda s-a practicat si la „palate” mai mari, cum ar fi Palatul Cotroceni. Pentru a „scapa” de „garda lui Constantinescu”, Iliescu a desfiintat in 2000 Presedintia Romaniei si a infiintat Administratia Prezidentiala. Acum, pare-se ca si guvernul Tariceanu a prins gustul jocului cu numele institutiilor. Cel putin cinci institutii publice vor fi sau au fost deja reorganizate prin acte emise de Guvern. Motivul oficial: descentralizarea. Motivul neoficial: batalia pentru ciolan. In virtutea inertiei Recent, Garda Nationala de Mediu (GNM) a fost reorganizata prin doua acte normativ emise de Guvern in aceeasi zi, fara insa a fi publicate in prealabil pe internet si fara a fi supuse dezbaterii publice. Ulterior, fostul sef al GNM, Silvian Ionescu, a dat in judecata Guvernul, considerand ca a fost incalcata „grosolan” legislatia. Pe scurt, argumentele lui Ionescu sunt: scaderea capacitatii operationale a institutiei, reducerea numarului de posturi, Guvernul nu este abilitat sa emita astfel de acte in domeniul mediului, cele doua acte normative nu puteau fi modificate in acelasi timp, GNM pierde prin reorganizare un certificat ISO 9001 etc. Numai ca, dosarul este in instanta si, pana la o decizie definitiva, comisariatele judetene din cadrul GNM trebuie sa se conformeze legislatiei in vigoare. Adica reorganizarii. Calin Crisan, comisar sef in cadrul comisariatului judetean din cadrul GNM, crede ca se face „O greseala prin reorganizare intrucat din date primare pe care le-am analizat s-ar putea sa ajungem la o reducere de personal activ in teren. Din ce se vehiculeaza pana acum, ca inca nu avem normele de aplicare, trebuie angajati minim 2 economisti, un sef de personal si un referent. Ne e frica de scaderea numarului de personal, ca va scadea capacitatea GNM”. In plus, GNM va primi sarcina de a preleva probe din apa, aer si sol, activitate care pana acum intra in atributiile Agentiei de Protectie a Mediului (APM). Ori, in prezent, GNM nu are personal specializat pentru asta. Mai mult, reorganizarea a generat un fel de blocaj in cadrul institutiei. Crisan recunoaste ca: „Deocamdata functionam in virtutea inertiei, e un semi-blocaj. Juristii de la Cluj spun ca nu putem folosi procesele verbale de constatare pe care le-am folosit pana la 1 noiembrie deoarece a aparut Hotararea de Guvern cu model nou, un alt continut. Dar astea nu le avem deocamdata tiparite”. Practic, in acest moment, GNM nu poate aplica amenzi si foloseste o „portita” legislativa potrivit careia amenda poate fi aplicata in 30 de zile de la constatarea faptei. Ce se va intampla dupa ce va expira perioada de 30 de zile? Nu se stie deocamdata. Nici comisarul sef nu stie daca va mai ramane pe post, dar spune ca: „Daca se considera ca am ajuns la final de mandat ca si persoana de conducere erau si alte parghii de a fi inlocuiti”. Or fi, dar alea sunt probabil prea „batatoare la ochi”.... „Va fi o decizie politica” Insa GNM nu e singura institutie vizata pentru reorganizare. Se preconizeaza trecerea in subordinea Consiliului Judetean (CJ) a unor institutii ca APM, Autoritatea pentru Sanatate Publica (ASP) si Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR). Mai mult, se vorbeste si de o reorganizare a Directiilor pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural. Presedintele CJ Maramures, Marinel Kovacs, spune ca descentralizarea este buna si neaga orice fel de implicatii politice: „Este normal sa fie asa pentru ca in UE, regiunile, administratiile locale au mult mai multe puteri si institutii in subordine pentru a-si rezolva mai usor probleme. Ar trebui sa exista o mai mica interferenta intre ceea ce inseamna administratie centrala si locala. E exclus sa fie o chestie politica avand in vedere ca descentralizarea e mersul in UE. Asta e mersul inainte. Se punea problema ca acest lucru sa se intample din acest an, probabil ca s-au amanat lucrurile, dar nu se vor amana prea mult pentru ca este o dorinta mai veche.” In schimb, sefii institutiilor vizate pentru reorganizare nu exclud varianta unei decizii politice. Viorel Iancu, directorul APM Maramures, spune ca: „Este o propunere deocamdata. Va fi o decizie politica oricum. N-am ce sa comentez. Ce se va intampla, se va intampla. Va fi o decizie politica. Bineinteles ca e politic”. Iancu nu crede prea mult in argumentul tendintei europene de descentralizare, deoarece spune ca: „Daca ar fi Regiunea 6 nord-vest ar fi alta treaba. Pot sa apara probleme, dar noi pregatim un material si o sa-l transmitem si, dupa intalnirile cu directorii de agentii din tara, vom avea o conferinta de presa si vom spune tot.” Oricum, avand in vedere ca 2008 e an electoral, s-ar putea ca si alte institutii sa fie vizate pentru reorganizare. Desigur, tot in virtutea tendintei europene de descentralizare.... Intarirea fortelor in teritoriu Ludovica Parvu, vicepresedinte PSD Maramures, crede ca: „In momentul in care trec aceste institutii in subordinea altei autoritati trebuie o reorganizare, se da un nou concurs. Si daca presedintele CJ va fi ales prin vot direct, se recunoaste caracterul politic in exclusivitate al acestui organism si atunci inclusiv serviciile care vor fi in subordinea lui vor avea acelasi caracter. Ideea cu descentralizarea mi se pare foarte buna. Dar ceea ce s-a intamplat cu garda de mediu nu-i descentralizare. Liberalii vor sa-si intareasca fortele in teritoriu.” Nu musai! Poate... Liderul democrat de Maramures Mircea Man spune ca „PD vrea o deconcentrare totala in teritoriu. Asta nu neaparat inseamna schimbarea sefilor. Poate fi si asta, dar nu e o strategie din punctul asta de vedere. Noi spunem ca deconcentrarea si luarea unei decizii la nivel judetean poate fi benefica. Noi militam pentru descentralizarea la nivel de judet, ca va fi in subordinea CJ, sau altfel. Orice pas inspre descentralizare il agream.” Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro