În Maramureş, alegerile parlamentare sunt un vis îndepărtat

Până la alegerile parlamentare mai sunt două luni plus o lună de campanie electorală. Un trimestru în care partidele politice vor încerca să lămurească electoratul că sunt cea mai bună soluţie pentru un Parlament nou - nouţ (cu membri vechi) şi prin extensie un guvern care să înlocuiască grupul tehnocraţilor ce conduce România la acest debut de toamnă. Deşi ar fi trebuit să avem deja dezbateri politice pe această temă, scena politică este liniştită, faldurile cortinei sunt trase şi nu se aude nimic. Cel puţin în Maramureş!

 

Alegerile parlamentare se vor desfăşura pe 11 decembrie, potrivit unei hotărâri adoptate zilele trecute în şedinţă de Guvern. „În şedinţa de astăzi, Guvernul a stabilit prin hotărâre ca alegerile parlamentare pentru Senat şi Camera Deputaţilor să se desfăşoare duminică, 11 decembrie, urmând ca actul normativ să intre în vigoare la data de 12 septembrie”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu.

El a precizat că data de 11 decembrie a fost aleasă în urma consultărilor pe care premierul Dacian Cioloş le-a avut cu partidele. Purtătorul de cuvânt a mai precizat că PNL, UDMR, PMP, UNPR sunt partidele care au susţinut data de 11 decembrie. Iar PSD şi ALDE au dorit alegeri în data de 4 decembrie. Guvernul a mai adoptat trei hotărâri prin care sunt stabilite măsurile tehnice necesare bunei organizări a alegerilor parlamentare.

 

Campania electorală se va desfăşura în perioada 11 noiembrie - 10 decembrie.

Listele electorale permanente se vor întocmi cel târziu cu 3 zile  înaintea alegerilor, pe 8 decembrie.

Pentru aceste alegeri au fost alocate fonduri: 227,7 milioane lei. Aceşti bani sunt prevăzuţi în bugetele MAI, MAE, AEP, STS, INS.

 

Guvernul a adus completări legislaţiei electorale astfel încât să faciliteze exercitarea dreptului de a alege pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Prin noile reglementari se aduc modificări, în principal, în două direcţii.

Una are în vedere completarea listei secţiilor de votare din afara graniţelor, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi cu aprobarea Autorităţii Electorale Permanente.

Astfel, pe lângă secţiile de votare deschise, pe lângă misiunile diplomatice, şi celelalte reprezentante ale statului în străinătate – oficii consulare, secţii consulare, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite şi institute culturale - cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, pot fi deschise secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

La stabilirea listei acestor secţii de votare, se vor avea în vedere localităţile unde au mai fost organizate alegeri, date statistice ale prezenţei la vot de la procesele electorale anterioare şi ale dinamicii prezenţei cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum şi implicaţiile administrativ-bugetare aferente organizării acestora.

 

Prevederile legale în vigoare conţin garanţii acoperitoare pentru evitarea posibilităţii votului dublu datorită sistemului de verificare electronică automată a identităţii alegătorului.

De asemenea, se introduce posibilitatea cetăţenilor români cu drept de vot să îşi exercite dreptul electoral pe liste suplimentare, inclusiv la secţiile care se vor crea, potrivit legii, pe baza solicitării a cel puţin 100 de români aflaţi în străinătate, într-o anumită regiune sau localitate, precum şi în secţiile de votare constituite în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

O altă completare a legislaţiei vizează metoda de înscriere în Registrul Electoral. Astfel, cetăţenii cu drept de vot din străinătate se vor putea înscrie în Registrul Electoral trimiţând cererea şi documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor, şi prin intermediul poştei electronice.

 

Situaţia secţiilor de vot şi prezenţa la urne la scrutinele parlamentare şi prezidenţiale precedente:

Parlamentare 2008 – 221 de secţii şi 24.008 prezenţi la urne.

Parlamentare 2012 – 302 secţii şi 61.014 prezenţi la urne.

Prezidenţiale 2014 – 294 secţii şi 379.116 prezenţi la urne (turul II) – 161.054 prezenţi (turul I).

 

Social-democraţii sunt pe linia de start. Aproape singuri

 

Am încercat să luăm pulsul filialelor maramureşene a principalelor partide. Din păcate nu prea am reuşit. Din motive de concedii, sau din lipsă de doritori, în Maramureş nu există acea efervescenţă politică întâlnită înaintea alegerilor. Doar PSD şi ALDE sunt pregătiţi să îşi lanseze candidaţii. Liberalii maramureşeni, liderii, nu au fost de găsit. La Mircea Dolha telefonul avea o sonerie ciudată, posibil ca liderul liberal să fi fost undeva afară. Iar Mircea Man nu a răspuns la mai multele apeluri ale noastre. În lipsa celor doi, nu se ştie cu cine se poate vorbi pentru o amărâtă de informaţie.

 

Liderul PSD Maramureş, Gabriel Zetea, ne-a spus că la sfârşitul săptămânii va avea loc o întâlnire în cadrul filialei unde se vor pune lucrurile la punct. 

„Candidaţii la alegerile locale din vara anului 2016 au fost stabiliţi transparent, democratic, prin votul membrilor de partid şi reprezintă fiecare zonă a judeţului. Din calitatea de preşedinte al PSD Maramureş am să propun colegilor de partid să adoptăm, la fel de democratic şi transparent, modul în care vom face selecţia dosarelor pentru alegerile parlamentare. Cei care doresc să se înscrie în cursă trebuie să fie oameni apreciaţi în primul rând de comunitatea maramureşeană, cu probitate morală şi profesională desăvârşită, oameni care respectă criteriile de integritate ale PSD, dar, mai ales, aşa cum am susţinut şi la alegerile locale, trebuie să fie oameni de bun-simţ.

Ne-am asumat greşeala făcută la alegerile locale din vară, când pe lista propusă pentru Consiliul Judeţean Maramureş am avut o singură reprezentantă a sexului frumos. De această dată, pentru alegerile parlamentare şi în urma discuţiilor avute cu preşedintele partidului, Liviu Dragnea, voi încerca să îmi determin colegii să aleagă cel puţin o femeie social-democrată pe locurile eligibile ale PSD Maramureş.

Vom avea o primă discuţie, în care cei interesaţi să candideze vor putea să îşi exprime această intenţie. Vom lăsa, apoi, un termen de câteva săptămâni, pentru ca membrii PSD să discearnă între candidaţi, urmând ca, prin vot, Comitetul Executiv Judeţean să îşi aleagă reprezentanţii în Parlamentul României”, a spus Gabriel Zetea, preşedintele PSD Maramureş.

 

Deşi lista de candidaturi a PSD Maramureş este deschisă pentru fiecare membru al partidului, preşedintele filialei judeţene a social-democraţilor a fost foarte tranşant. Zetea are două mesaje distincte pentru cei care doresc să candideze la alegerile parlamentare din toamna acestui an, unul pentru actualii parlamentari, al căror mandat se încheie în luna decembrie şi un mesaj pentru cei care doresc să se regăsească pe viitoarea listă a PSD la alegerile din toamnă.

 

La rândul său, liderul ALDE Maramureş, Cornelia Negruţ, a spus că se lucrează la definitivarea listelor cu candidaţii pentru parlamentare.

„Ca şi partid mergem pe liste separate. În ultimul sondaj care s-a făcut avem 7 la sută, dar nu ne vom opri din muncă pe considerentul că suntem a treia forţă politică. Sperăm ca electoratul, de data aceasta, raportat la ce a votat la alegerile locale, să fie mult mai conştient că sunt alegeri importante, că decid soarta ţării pentru o perioadă de patru ani. Se ştie că cei care vor fi în arcul guvernamental vor conduce această ţară. Iar, oamenii înainte să decidă cu cine vor merge să vadă ce am făcut noi, ALDE, o structură liberală, care nu ne-am dezis de programul pe care l-am făcut acum patru ani chiar dacă eram într-o uniune în care era şi PC-ul şi liberalii care formează acum Alianţa liberal-democrată liberală.

 

Referitor la propunerile privind listele pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat cred că doar săptămâna viitoare se va da drumul listelor. Aici, în Maramureş, deoarece nu am atins pragul, propunerile se vor vota la Bucureşti. Nu vor fi validate în birourile noastre judeţene. Am avut tabăra de femei şi tineret, săptămâna trecută, iar preşedintele Tăriceanu a fost mulţumit de participarea femeilor şi a tinerilor. Am discutat probleme ridicate de alegerile parlamentare, dar cel mai important punct a fost cum să facem mai cunoscut ALDE. Lumea, mai ales în mediul urban, trebuie să cunoască că ALDE este adevărata formaţiune liberală”, a spus deputatul Cornelia Negruţ. 

 

 

Am încercat să vorbim cu câţiva parlamentari maramureşeni despre alegerile parlamentare, dacă vor mai candida sau ce se întâmplă pe acest segment. Nu am reuşit să dăm de mai nimeni aşa că am renunţat. Doar senatorul Sorin Bota pare a fi în priză.

„Cred că, încă mai am proiecte foarte bune pe care doresc să le iniţiez într-un mandat viitor şi mai sunt proiecte începute care sunt încă pe circuitul legislativ.

Să mă refer doar la proiectul de modificare a acordării autorizaţiei de construire în mediul rural, turistic unde dorim să conservăm arhitectura specifică fiecărei zone. Parcuri industriale care sunt inoperante. Sunt foarte mulţi care doresc să investească în fostele zone industriale, ca să dau câteva exemple.

Cred că activitatea de până acum şi conform criteriilor de evaluare şi integritate stabilite de conducerea partidului îmi vor permite să candidez. Le îndeplinesc pe toate. Sigur că, există mulţi colegi care îşi doresc să activeze în Parlament, dar cred că aceste nominalizări trebuie să se facă în primul rând luând în calcul ce ai făcut în politică şi ce expertiză ai.

Nu pe alte criterii de simpatie sau provenienţă dintr-un anumit grup sau de competenţe de culise. Pepiniera partidului, în mod normal ar trebui ca la fiecare ciclu electoral încheiat să ofere pentru următorul ciclu, variante de înnoire, atât pentru Parlament, cât şi pentru consiliile locale şi cel judeţean. Din păcate, în ultimii zece ani, politica de cadre a lăsat de dorit în partidele politice, nu numai la noi, iar evaluarea celor care activează pe scena politică nu a fost o evaluare obiectivă, ci de multe ori subiectivă”, a spus Bota.

 

 

„Aş vrea să mai transmit doar două mesaje, unul parlamentarilor în funcţie, iar un al doilea mesaj este pentru cei care doresc să le ia locul în viitoarea legislatură. Parlamentarii actuali să îşi dorească reînnoirea mandatului în 2016 - 2020, abia după ce îşi fac o autocritică severă a activităţii din acest mandat şi dacă ei consideră că au îndeplinit criteriile de exigenţă ale maramureşenilor. Celor care vor fi nou-veniţi pe lista PSD le transmit să îşi dorească această candidatură doar dacă dovedesc, argumentat, că pot depăşi activitatea şi realizările parlamentarilor în funcţie”.

Gabriel Zetea,  preşedinte PSD Maramureş