Imperiul extremismului

Noua caracterizare facuta de Administratia americana razboiului global de combatere a terorismului va fi perceputa de critici drept o recunoastere a faptului ca SUA au inceput ceva ce nu pot duce la bun sfarsit. Dar din perspectiva Pentagonului, schimbarea reflecta o semnificativa acutizare a amenintarii ridicate de militantismul islamic international despre care Pentagonul crede ca a fost mult subestimat, comenteaza The Guardian, citat de Rompres. Razboiul uzurii Reevaluarea politicii de acutizare a amenintarii militantismul islamic international, continuta intr-un raport defensiv realizat de Pentagon, preseaza pentru adoptarea unei noi directii ale SUA, menite sa ralieze aliati internationali pentru un conflict nelimitat in spatiu si timp. Este o perspectiva problematica din punct de vedere politic, financiar si militar pentru multe dintre membrele europene ale NATO, in-clusiv pentru Marea Britanie. Ministrul american al Apararii, Donald Rumsfeld, sugera ca democratiile occidentale trebuie sa admita ca sunt prinse intr-o lupta pe viata sau pe moarte, comparabila cu confruntari mai vechi ale lor cu fascismul si apoi cu comunismul: „dusmanul a conceput si distribuit o harta de pe care frontierele nationale au fost sterse si inlocuite cu un imperiu islamic extremist de proportii globale.” Ministrul american a negat ca invadarea Irakului s-a dovedit a fi catalizatorul noului val de recrutari de militanti si teroristi, dar a apreciat ca reteaua terorista Al Qaida si aliatii ei s-au folosit de Irak ca front central al luptelor mai indelungi pe care vor sa le duca impotriva Occidentului: „a fost declansat un razboi tuturor natiunilor noastre al caror viitor depinde, acum, de hotarare si unitate. Ca si Razboiul Rece, lupta pe care o avem in fata promite sa fie de durata.” Inca dinainte de atentatele din 11 septembrie 2001, Rumsfeld a anticipat ca armata americana trebuie sa se transforme din colosul greoi ce devenise in perioada Razboiului Rece, intr-o masinarie agila capabila sa foloseasca tehnologia, spionajul si abilitatea pentru a lupta impotriva grupurilor teroriste. Din pacate, ministrul american nu a reusit sa duca mai departe revolutia de care vorbea si sa o insereze in raportul Pentagonului in discutie. Cat costa razboiul? Ministrul american al Apararii propune o serie de masuri menite sa echipeze SUA si aliatii sai pentru marea incercare, masuri ce se vor baza pe o cerere de crestere a bugetului apararii pentru 2007 de peste 550 de miliarde de dolari. Masurile includ un numar mai mare de forte speciale si avioane spion fara personal, unitati largite specializate in razboi psihologic si afaceri civile si mai multe rachete conventionale cu raza lunga de actiune. Pentru tari precum Iranul va fi nevoie de planuri pentru echipe sub acoperire care sa detecteze, localizeze si transporte in siguranta arme nucleare, biologice si chimice. Doctrina Doctrina razboiului de lunga durata, care formalizeaza impartirea mondiala facuta in primul mandat de presedintele Bush in buni si rai, este posibil sa devina extrem de controversata pe masura ce implicatiile ei mai largi incep sa se contureze. Washingtonul va fi acuzat ca a exagerat si demonizat ciocnirea dintre civilizatii. Chiar in SUA, costul uman si moral al conflictelor de dupa 11 septembrie 2001 este deja atent urmarit si evaluat, incepand cu familiile soldatilor, pana la fostul presedinte al SUA, Jimmy Carter, laureat al premiului Nobel pentru Pace. Din pacate, Pentagonul nu pare dispus sa sacrifice vreun mare program de arme conventionale, dar in acelasi timp propune reducerea armatei permanente cu 30.000 de cadre in urmatorii cinci ani. Este vorba de o ordonare gresita a prioritatilor imediate, judecand dupa cat de suprasolicitate sunt in prezent fortele americane. Administratia americana a cerut, la inceputul saptamanii, o crestere de 7 % a bugetului alocat Apararii pentru 2006-2007, deja estimat la 439,3 miliarde de dolari, pe langa suplimentarea de 120 de miliarde pe care este pe punctul sa o trimita Congresului pentru acoperirea actualelor cheltuieli de razboi. Totusi, au fost invatate si cateva lectii din Irak si Afganistan, cel putin din punct de vedere al tipului de forte necesare pentru a face fata conflictelor de acolo. In noul sau buget, Administratia doreste o crestere cu 15 % in bugetul alocat fortelor speciale. Raportul vorbeste intemeiat de un nou nivel de intelegere si perceptie culturala a Orientului Mijlociu si Asiei comparativ cu cel atins in timpul Razboiului Rece, de URSS. Noul buget pune de asemenea accentul pe armele inteligente - vehicule fara personal uman (UAV) pentru fortele aeriene si pe nave „litorale” mai mici, care sa opereze in „apele maro si verzi” ale coastelor. Dar prezenta, in noul buget, a costisitoarelor programe alocate submarinelor si distrugatoarelor arata ca obsesia „pentru ocean” a fortelor navale americane nu a murit. Generalul Mark Kimmitt: „Razboiul va mai dura inca o generatie!” La Institutul International pentru Studii Strategice din Londra, generalul de brigada Mark Kimmitt, director adjunct al unitatii centrale de comanda a SUA pentru Orientul Mijlociu, a declarat ca „pentru castigarea indelungatului razboi, va fi nevoie de o asistenta de securitate sporita, colaborare mai mare in schimbul de informatii si consiliere pentru aliati. Natiunile trebuie, fiecare, sa participe si sa conduca lupta”. O coalitie internationala revitalizata si largita le-ar permite SUA sa-si „re-desfasoare” fortele terestre din Orientul Mijlociu din momentul in care Irak si Afganistan ar fi cu adevarat stabilizate. Fortele terestre care vor stationa vor putea fi desfasurate rapid in alta parte, iar aria lor de actiune s-ar mari pentru a include teatre de conflict din Asia de Sud-Est si din nordul Africii. Kimmitt considera importanta intarirea capacitatii coalitiei de a pune bazele unei retele diplomatice si juridice pe termen lung, care sa contracareze utilizarea „uimitor de eficienta” de catre Al Qaida si aliatii ei a domeniilor fizice si virtuale, precum Internetul. „Fortele fundamentaliste aflate in joc in lungul razboi nu trebuie subestimate. O ideologie extremista urmareste sa revina la epoca dictaturilor teocratice, a represiunilor si intolerantelor, recurgand totodata la cele mai recente tehnologii pentru a o face”, comenteaza Kimmitt. Obiectivul este de a pune capat influentei Occidentului in lumea musulmana si de a inlatura de la putere regimurile „apostate” din Orientul Mijlociu. Geneneralul Kimmitt a recunoscut ca lupta cea mare s-ar putea duce chiar pe teritoriul SUA: „va fi nevoie de o conducere extrem de puternica pentru a-i convinge pe americani ca acest razboi de uzura este necesar si ca ar mai putea dura inca o generatie.” The Guardian