Imigranții veniți la muncă în România sunt principala cauză a creșterii populației României

Pentru prima dată, fenomenul de imigrare constituie principala cauză a creșterii populației țării în anul 2022, a anunțat Institutul Național de Statistică. Astfel, soldul migrației internaționale în anul 2022 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranților cu puțin peste 85 de mii de persoane. 

În cursul anului 2022, bărbaţii sunt majoritari în rândul emigranților (50,2%). Și în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,3%).

La 1 ianuarie 2023,  populaţia rezidentă a fost de 19.051.562 persoane, în creștere cu 9.107 per­soane față de 1 ianuarie 2022.
La 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9.931 mii persoane, în scădere cu 0,3% față 1 ianuarie 2022. Popu­la­ția feminină la 1 ianuarie 2023 a fost de 9 802 mii persoane, în scădere cu 0,01% față de aceeași dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2022 remarcându-se creș­­­terea ponderii populației vârstnice (de 65 ani şi peste) cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,4% în 2022 la 19,7% la 1 ianuarie 2023). Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populație a stagnat la 16,2%. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,0 (la 1 ianuarie 2022) la 122,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2023).
Raportul de dependență demografică a crescut de la 55,5 (la 1 ianuarie 2022) la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2023).

Pentru Statistică, emigranții sunt persoanele care emigrează în străi­nătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni;
Imigranţii sunt cei care vin în România pentru o perioadă de cel puțin un an. În perioada conflictului din Ucraina, având la bază precizările suplimentare elaborate de Eurostat, în măsurarea fenomenului imigrației se ține cont și de cetățenii ucraineni care au obținut o formă de protecție internațională temporară.
Astfel, în numărul imigranților sunt incluşi:
• cetăţenii străini sau fără cetăţenie care au avut reşedinţa obişnuită în altă ţară şi şi-au stabilit reşedinţa obişnuită în România pentru cel puţin 12 luni;
• cetăţenii români care au avut reşedinţa obişnuită în străinătate pentru cel puţin 12 luni şi au revenit în ţară pentru cel puţin 12 luni.
• numărul persoanelor cu cetățenie ucraineană care beneficiază de protecție temporară la 1 ianuarie, conform Ghidului publicat de Eurostat.

1,90 % - rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM Maramureș la 31 iulie 2023

La sfârșitul lunii iulie, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș erau înregistrați 3786 șomeri (din care 2.011 femei), rata șomajului fiind de 1,90%, în scădere cu 0,20 pp față de luna iunie a anului 2023.

Din totalul celor 3.786 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Maramureș, 1.053 beneficiază de indemnizație de şomaj, iar 2.733 persoane sunt înregistrate ca și șomeri neindemnizați.
Dintre șomerii care beneficiază de indemnizație de șomaj, 1.039 șo­meri provin din muncă și 14 sunt ab­solvenți ai instituțiilor de învă­ță­mânt.
În funcție de mediul de rezidenţă, 1.964 șomeri provin din mediul urban și 1.822 sunt șomeri din mediul rural.

Din punctul de vedere al repartizării pe niveluri de instruire, șomerii cu studii gimnaziale au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați (28 %), urmați de cei cu studii primare și fără studii (23 %), iar șomerii cu studii liceale au o pondere de 20 % în totalul șo­me­rilor înregistrați. Șomerii cu studii profesionale reprezintă 17 %, șomerii cu studii postliceale 2 %, și șomerii cu studii superioare au o pondere de 10 % în totalul șo­me­rilor înregistrați.
Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin activitatea de profilare din cadrul activității de mediere, informare și consiliere profesională oferită șomerilor, are următoarea dis­tri­buție: 1.337 persoane sunt mediu ocupabile, 1.195 foarte greu ocupabile 1.178 persoane sunt greu ocu­pabile, și 76 sunt persoane ușor ocupabile.
În acest context, în Maramureș sunt angajați peste 300 de migranți. Cei mai mulți sunt din Sri Lanka. Majoritatea celor veniți de peste mări și țări lucrează în construcții și în alimentația publică. Mara­mu­re­șenii  care se duc la  Mogoșa sau la Șuior vor  fi serviți de către srilankezi sau nepalezi. Este o realitate cu care trebuie să ne obișnuim.