Icoane pastratoare de traditii

Expozitia Atelierului de iconografie „Monahul Nicolae Delarohia” S-a incheiat editia a sasea a Atelierului de iconografie „Monahul Nicolae Delarohia”, desfasurata cu ocazia zilelor Nicolae Steinhardt. Icoanele pe lemn si sticla realizate de Grupul de iconari „Sfantul Ioan Damaschin” au fost reunite in cadrul unei expozitii vernisate la Catedrala Episcopala „Sfanta Treime” din Baia Mare. Tinand vie flacara credintei, netinand cont de granite si oprelisti, mesteri si icoane au circulat necontenit pe intreg cuprinsul romanesc, contribuind la realizarea unitatii spirituale a tuturor romanilor. In trecutul artistic si spiritual al Tarilor Romane, ca de altfel in toata Europa rasariteana, icoanele au jucat un rol important, ca obiecte de cult in biserici si manastiri, unde compuneau ansamblul iconostasului ce desparte absida principala de naos. „E semnificativ ca respingerea icoanei e proprie celor ce resping in general orice fel de comunicare a lui Hristos din planul invizibil cu noi prin vreo putere oarecare, afara doar de oarecare comunicare de putere prin cuvant (...) Numai unde cuvantul a fost asociat cu Tainele si cu cinstirea icoanelor au pastrat unitatea credintei, acestea fiind prin identitatea lor in toate timpurile, franele care au tinut cuvantul in matca Traditiei pornite de la Apostoli”, afirma pr. prof. dr. D. Staniloae. Modele vechi de sute de ani Considerate in ansamblul lor, icoanele ocupa un rol important in arta romana veche, in primul rand datorita capacitatii lor de interpretare si a modalitatii de realizare a unor vechi teme religioase si istorice. In acelasi timp, ele reprezinta documente pretioase pentru reconstituirea mediului artistic din acele epoci, cele mai multe derivand direct din pictura murala. Aparute pentru prima data in Ardeal (provincie bogata in paduri, sursa de combustibil pentru fabricile de sticla), icoanele pe sticla erau realizate de calugari. Primul centru al icoanelor pe sticla a fost manastirea de la Nicula. Mestesugul a fost furat de la calugari si s-a raspandit cu repeziciune in tot Ardealul, mai apoi in toate provinciile romanesti, aparand trasaturi zonale, cu note originale. Se pastreaza totusi cateva elemente comune: scrisul este chirilic (folosit in trecut si de ucenicii mesterilor care nu stiau sa scrie, motiv pentru care de multe ori nu se putea sti ce sfant era reprezentat in icoana), spatiul din jurul personajelor pictate este umplut cu chenare de flori (uneori florile sunt mai mari decat oamenii) sau de sfoara rasucita, iar culorile folosite sunt necombinate, poate doar mai stinse sau mai luminoase. Marea frumusete a icoanelor romanesti sta mai cu seama in culoare; iconarii au creat o armonie de culori de o uimitoare subtilitate, rezultand un colorit sobru si rafinat in acelasi timp. Expozitia de icoane vernisata saptamana trecuta pastreaza caracteristicile picturii religioase din Europa de rasarit: aceeasi conceptie monumentala, aceeasi eleganta cautata, in care planurile sunt reduse la un numar restrans, aceleasi desene concepute sintetic pentru delimitarea formei si aceeasi amprenta a ceea ce, inainte vreme, se chema izvod (modelul pe care mesterii romani il scoteau periodic pentru a executa cateva icoane, dupa care era pus din nou la pastrare). Fara sa respecte proportiile anatomice, dar echilibrate cromatic, icoanele pe lemn si sticla nu sunt semnate, pentru ca nu sunt originale, ele transmitand doar modele vechi de sute de ani. In cadrul vernisajului, directorul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu”, Teodor Ardelean, a lansat ideea intemeierii la Rohiita a unei tabere internationale de iconografie bizantina, idee generoasa, cu sanse mari de a se materializa in viitorul apropiat. Rugaciunea iconarului Dumnezeule al tuturor, lumineaza, intelepteste sufletul, inima si cugetul robului Tau (numele iconarului); si mainile mele le indrepteaza fara de prihana si prea bine a zugravi chipul asemanarii Tale si al preacuratei Maicii Tale si al tuturor sfintilor. Intru a Ta slava si intru infrumusetarea celor ce cu cinstire cuviincioasa le aduc aceasta inchinaciune si cu buna cucernicie le saruta, si cinstire catre cel infatisat inalta... Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro