Hora de la Prislop

In fiecare an, in prima sau a doua duminica a lunii august, are loc “Hora de la Prislop”. Manifestarea a ajuns anul acesta la cea de-a 37-a editie, dar nu stim sigur daca trebuie sa ne bucuram sau nu. In 1968, prin stradania lui Nicoara Timis, Gavril Ghiur, Mihai Pop si a altor iubitori de Maramures, s-a reinnodat dupa un veac si jumatate, traditia (modificata desigur) a Sarbatorii Nedeia Muntelui. La editiile socialiste, in fiecare an veneau pe Prislop cate 2.000 de artisti din intreaga tara, precum si 40-50.000 de spectatori. Cu acea ocazie se tineau un targ de arta populara si un simpozion stiintific, ce durau vreme de trei zile. Acum, mai rezista doar o palida umbra a ceea ce a fost odata. Nedeia Muntelui Nedeia reprezinta pentru muntenii romani din toate timpurile o sarbatoare a muntelui, un targ de mare amploare, in care se schimbau, cumparau si vindeau tot felul de produse (si chiar se negociau casatorii) intre vecinii de peste “Deal”, totul desfasurat timp de o saptamana, in preajma sarbatorii Sfantului Ilie, in locuri bine stabilite si cunoscute inca din stramosi, intr-o atmosfera de sarbatoare dezlantuita. La 11 august 1373, un document regal maghiar mentioneaza muntele “Wegsahavasa alias Nedele” (adica Nedeia), pisc ramas neidentificat, situat la nord de Ignateasa, respectiv pe granita dintre Maramures si Galitia. Tot cam atunci se mentioneaza si muntele Cornu Nedeii, situat in Pasul Prislop. In evul mediu, in Muntii Maramuresului au existat cel putin trei nedei, tinute pe urmatorii munti: la Cornedei (Cornu Nedeii), unde veneau bucovinenii si nasaudenii la intalnire cu megiesii moroseni, pe muntele Nedeea, situat intre Serban si Poloninca din masivul Pop Ivan, veneau pana si moldovenii, dupa cum spune traditia din Petrova si, in fine, muntele Farcau, cel mai central si inalt din acea regiune, unde se veseleau impreuna cehii, polonezii, hutulii, moldovenii si maramuresenii de toate natiile. Ultima Nedeie la Farcau s-a tinut, in clandestinitate, sub modesta forma de targ profesional pastoresc, pana prin 1970! Cea mai mare Nedeie a Muntilor din nordul tarii a fost insa Prislopul. Aceasta dura o saptamana, de Sfantul Ilie, si se intindea pe muntii Prislop, Geamanu, Stiol si Cornedei. Serbarea este amintita ca atare in anul 1738, cand autoritatile au oprit-o, considerand-o pericol pentru siguranta Imperiului. Acolo se comercializau cereale, vinuri, branzeturi, miere, imbracaminte si incaltaminte, unelte si animale. Ultima editie a Nedeii s-a tinut, cu greu, in anul 1847. Apoi au mai fost incercari sporadice de a se relua traditia, asta pana in preajma primului razboi mondial cand totul a incremenit. Firul istoriei a fost reluat apoi in 1968. Daca initial aici se desfasura un festival al targului de oi, treptat el s-a transformat intr-o sarbatoare a muzicii, dansului si costumelor populare si a continuat pana azi. Din pacate, in forme tot mai alterate… Mii de turisti si localnici se adunau la acesta sarbatoare populara pentru a admira talentul artistilor populari si costumele traditionale, pentru a se ospata cu bucatele specifice zonei si, eventual, pentru a cumpara produsele de artizanat ale mesterilor populari. Atmosfera de sarbatoare era sporita seara de focurile pe care flacaii le aprindeau pe dealurile din jur. Mare jale, mare! Despre festivitatile de la Borsa de la editia din 14 august a anului curent nu putem aminti decat un singur lucru bun: a fost dezvelit bustul legendarului Gavrila Mihali Strifunda, fost primar al Borsei, erou care s-a opus, in 1945, alipirii Maramuresului la Ucraina Subcarpatica. Acesta a devenit apoi partizan in munti, gasindu-si sfarsitul in inchisoarea Botosani, in anii ‘60. Este al doilea bust ridicat in Maramures in cinstea unui luptator anticomunist (dupa cel al lui Ilie Lazar, existent in comuna Giulesti). Iar pentru meritul de a fi infiintat prima editie a Festivalului “Hora de la Prislop”, venerabilului Nicoara Timis i s-a conferit titlul de Cetatean de Onoare al orasului Borsa, la fel ca si fiicei lui Strifunda, Lucretia Titirca. In rest, mare jale, mare. Duminica au suit Prislopul Borsei, in cel mai inalt pas din nordul Carpatilor, circa 10-15 mii de oameni (multi dintre ei turisti straini), si cateva mii de autoturisme. Din cauza faptului ca politistii si jandarmii adusi acolo sa faca ordine au poposit mai intai la tarabele cu mici si bere, traficul a fost pe la amiaza blocat, pentru ca soferii au parcat aiurea, pe ambele parti ale soselei ciuruite de gropi ca dupa bombardament (cica drum national). Au avut loc tamponari, imbranceli si alte netrebnicii, nervi intinsi la maxim si senzatia de zi stricata, doar pentru ca fortele de ordine nu si-au facut, la timp, datoria. Cat despre “hora”, ce sa spunem! Pe scena au suit intr-o ordine fara sens tot felul de trupe folclorice, din Maramures, Suceava, Bistrita-Nasaud si Salaj. Nimeni n-a venit de la ucraineni, desi pe vremuri, acestia chiar participau la Nedeia Muntilor, mai ales ca granita cu Ucraina e doar la 10 km de Prislop... Bazar de bazar Pe munte (in mijlocul Rezervatiei Stiintifice Cornedei-Ciungii Balasinii), s-a labartat pe un kilometru si mai bine o multime de tarabe cu marfuri chinezesti si turcesti (inclusiv celebrele “39 de mii”). Dintre produsele pe care “comersantii” le ofereau spre vanzare amintim cateva, chiar daca nu toate au vreo legatura cu Maramuresul: struguri, chiloti tetra si tanga, ochelari de soare, jucarii rozosine, mierai si cavesane, sutiene de diferite culori si marimi, piersici, mici, mitraliere din plastic, curele, clopuri, blugi, iconite si cruciulite cu sclipici, bere, caciuli din blana de nutrie, cojoace, sucuri, seminte, prafuri pentru vindecat depresia, cergi, clopote si talangi pentru animale, haine din piele de bou, banane, masti, cani si blide impistrite, aparate de fotografiat, baterii, ceasuri, parfumuri si deodorante aduse din strainatate, carti de joc, poze cu Mutu, brelocuri, branza, cutite, slapi, coase si multe alte nimicuri. Mizeria provocata de administratorii tarabelor, ca si de precupetii combatibili cu produsele, s-a adunat movile-movile, impietand pajistea alpina. La fel s-a petrecut si pe partea opusa a pasului, in Parcul National Muntii Rodnei. Primaria Borsa (proprietarul zonei), a adus un singur container pentru depozitarea gunoiului. Prin zona s-a fluturat si ministrul Gheorghe Flutur, niste consilieri locali si judeteni, doi senatori si doi deputati. Senatorul “maramuresean” Radu Stroe a avut cea mai plictisita moaca. De altfel, dupa deschiderea oficiala a sarbatorii, s-a grabit sa plece. L-a tinut in loc vreo jumatate de ora doar ambuteiajul cauzat de incompetenta purtatorilor de cascheta. Pana la urma, masina senatorului a reusit sa plece, probabil spre o oaza de neliniste liberala. Ca si acolo sunt mici… In rest, au curs berile, ne-au zgariat urechile manelele lui Florin Salam, s-au vandut esarfe cu Che Guevara printre treninguri “Roebok”, iar putinii artizani autentici au fost inecati de kitcho-mani. Asa s-a mai scurs o editie a “Horii de la Prislop”. Oare chiar mai e necesar balciul acela? Ioan BOTIS, Teofil IVANCIUC