Hoban. Tun dupa tun

A fost odata un proiect care ar fi adus una dintre cele mai importante investitii din Maramures. Ar fi iesit si judetul din nemeritata izolare. Proiectul urma sa fie aprobat si „executat” de catre Consiliul Local Baia Mare. Dar, ca in orice poveste cu feti-frumosi si zmei-paralei, si in povestea noastra a venit zmeul Ioan Hoban si a mai ras o afacere. Vom ajunge sa avem, in loc de Baia Mare, municipiul Hoban cel Mare SRL. Urmeaza o poveste trista despre un proiect deosebit. In primavara anului trecut, Ioan Buteanu, un reputat medic baimarean stabilit in Germania, impreuna cu un prieten din Franta, a pus bazele unui proiect ambitios: realizarea unui teren de golf in sud-estul Europei. Firesc, Buteanu a pledat pentru Maramures. De la idee s-a ajuns la fapte. Impreuna cu alti potentiali investitori din Anglia si Germania s-au constituit in SC B.M. GOLF PARK INC. SRL si au venit in Maramures, la Primaria Baia Mare, pentru a solicita sprijin in dezvoltarea ambitiosului proiect. Executivul Primariei s-a aratat interesat, desi in acel moment nu se stia amploarea pe care o va lua proiectul. Intentia a fost prezentata si Consiliului Local (CL) si de aici a inceput totul. Proiectul unui orasel Primul pas a fost identificarea unei zone care se preteaza pentru practicarea golfului. Grupul de investitori a facut naveta Baia Mare-restul lumii. Apoi, a fost angajat cunoscutul arhitect Petre Stefanescu si a inceput laborioasa munca de intocmire a PUZ (planuri, proiecte, planse si tot ce tine de realizarea documentatiei necesare pentru a fi prezentata CL). A fost o munca deosebita. Investitorii au venit chiar cu cateva curse speciale, au fost inchiriate elicoptere, pentru a avea o privire de ansamblu, au batut terenul cu pasul si, incetul cu incetul, a prins contur un ambitios plan al unui parc turistic care ar fi functionat pe intreaga perioada a anului si ar fi adus turisti din lumea intreaga. Pe langa terenul de golf de 60 de hectare, care s-ar fi pretat sa fie introdus in circuitul mondial al competitiilor de golf (fiind proiectat de Stefanescu in colaborare cu un arhitect specialist din strainatate), au fost prevazute partii de schi, bazine de inot, terenuri de sport. Este evident ca golf nu ar fi jucat imbogatitii tranzitiei maramuresene (prea putini si-ar fi permis, avand in vedere ca abonamentul pe un an este in jur de 40.000 de euro), dar ar fi fost adusi iubitori ai acestui sport din Europa si nu numai. De asemenea, proiectul mai prevedea construirea a 330 de vile individuale, trei hoteluri de lux, cu toate dotarile specifice, o clinica medicala, cantina, sala polivalenta, spatii administrative, parcari, lac artificial, unitati si servicii publice. Practic, un orasel, asa cum exista in tarile cu traditie in turism. Pe de alta parte s-a lucrat, cu sufletul si mintea, la un concept economic complex integrat. Ar fi venit grupuri de turisti, oameni de afaceri pentru practicarea de sporturi in orice anotimp sau pentru odihna. Apoi, prin construirea a peste 300 de vile turistice s-ar fi pus bazele unei adevarate statiuni turistice. Din aceste vile, in urma unui studiu de piata, la noi s-ar putea vinde cam o treime, restul (200 de vile) ar fi fost cumparat de oameni cu stare din Vest. Evident ca situatia ar fi dus la dezvoltarea orasului. Pe langa componenta turistica, exista si una economica. Langa acest parc turistic ar fi urmat sa se dezvolte un parc industrial profilat pe productie IT. S-a luat legatura cu firme importante de gen dispuse sa investeasca. Parea un vis frumos pentru Maramures: sa se inscrie pe harta producatorilor de IT si in circuitul mondial de golf, fara a uita si celelalte componente turistice. Nu mai dezvoltam faptul ca s-au facut demersuri pentru ca aeroportul Baia Mare (probabil si cel din Satu Mare) sa devina international, cu curse spre Germania si Italia si chiar cu o cursa Bucuresti-Baia Mare-Munchen. Pentru implinirea acestora, proiectul a fost finalizat inca de anul trecut, investitorii dorind sa inceapa lucrarile cat mai repede. Tergiversarile Cu toate eforturile facute si cu toti banii cheltuiti, peste 150.000 de euro (bani cheltuiti de Buteanu si prietenii acestuia, nu din fondurile investitorilor) s-a ajuns cu proiectul in CL Baia Mare. Au urmat nenumarate discutii. Buteanu a venit cu planse, cu proiectii, pentru a le prezenta consilierilor locali cum va arata investitia, dupa estimarile lor de 70-80 de milioane de euro (dar dupa ultimele calcule ale arhitectului Stefanescu, peste 100 de milioane de euro). Am asistat la prezentarea proiectului. Din pacate, multi dintre consilieri au dat dovada de neprofesionalism. Intrebau: Ce va fi aici? A! Hotel, dar aici? Terenul de golf. Bine! Toti se prefaceau ca inteleg despre ce se vorbea. Nimeni nu a adresat o intrebare pertinenta, ci: Veti taia padurea? Nu este prea mult teren? Precizam ca este vorba de 134 ha de pasune apartinand domeniului privat al municipiului Baia Mare. A existat o problema cu o suprafata de teren care apartinea Primariei Dumbravita, dar s-a ajuns cu aceasta la o colaborare si nu a mai existat nici un impediment. Dupa multele discutii si amanari specifice romanilor (investitorii erau exasperati), s-a propus ca alesii nostri sa emita o hotarare de CL cu privire la caietul de sarcini si studiul de oportunitate intocmit in vederea vanzarii prin licitatie publica a terenului afectat de PUZ. In decembrie 2005, prin Hotararea de CL 526 se hotareste vanzarea a 134 de hectare de pasune si concesionarea a 80 de hectare de padure din zona Varatic-Ferneziu. Instigatorii Comitetului Parea ca totul va intra pe un fagas normal, dar, la noi, ca la nimeni. In ianuarie, in Ferneziu, la initiativa unor cetateni a luat fiinta Comitetul Ad-hoc al comunei Ferneziu, care revendica terenul ce urma a fi scos la licitatie! Asa a inceput nebunia. Se spune ca aparitia acestui Comitet nu este intamplatoare. Logic ar fi fost ca acesta sa apara in momentul aparitiei Legii 247 din 2005. Argumentul ca nu s-a aflat si in Ferneziu de aceasta lege decat acum este pueril. Din investigatiile noastre, cetatenii din Ferneziu au fost „instigati” de persoane cu greutate, mai ales din zona PSD, poate chiar consilieri locali. Cert este ca solicitarea din Ferneziu a produs ingrijorare in randul investitorilor, care nu au luat in calcul faptul ca dupa aproape un an ar mai putea exista probleme legate de proprietatea asupra terenului, mai ales ca solicitasera clarificarea juridica a acestuia. Insa, unii functionari din Primarie au lalait problema. Aceasta incertitudine care planeaza asupra proprietarilor terenului a fost unul dintre motivele pentru care investitorii au renuntat la a se mai prezenta la licitatie. Cat despre licitatie, una scoasa de la „casele de pariuri”, pe considerent de rezultat cunoscut: a castigat o firma a omului de afaceri si deputatului Ioan Hoban. Faptul ca potentul om de afaceri a castigat licitatia (in care a concurat cu propriul angajat!) n-ar fi o problema intr-un stat normal. Numai ca deputatul nu are puterea de a-l duce, in forma actuala, la bun sfarsit. Ce conteaza, insa, interesul Baii Mari in fata unui interes ingust? Cronologia unei licitatii trucate Licitatia: a avut loc saptamana trecuta. Caietul de sarcini a fost cumparat de sapte firme si o persoana fizica. Firmele sunt din Baia Mare, Brasov, Timisoara, iar persoana fizica - un baimarean. La licitatie s-au prezentat doar firma MARSTAR (a deputatului Ioan Hoban) si o persoana fizica, Ciprian Gata. Pentru a participa la licitatie trebuia depusa o garantie de 134.000 de euro si cateva zeci de milioane de lei pentru cumpararea caietului de sarcini si alte cheltuieli specifice. Paranteza: caietul de sarcini, care a fost convenit in urma multelor discutii din cadrul comisiilor ale CL, a fost modificat! De asemenea, surprinzator, un consilier a cerut in mod expres ca la licitatie sa poata participa si persoane fizice, ceea ce s-a si introdus in caietul de sarcini (oare cati baimareni ar putea incepe o afacere de 100 de milioane de euro?). Comisia de licitatie: a fost compusa din 15 persoane: consilieri locali, reprezentantul Directiei Finantelor Publice, functionari din Primarie. Licitatia a inceput la ora 12, iar la 12,05 secretarul Primariei, Rodica Brad, a venit cu un fax primit de la Tribunalul Maramures, prin care se aducea la cunostinta ca a fost emisa o ordonanta presedentiala pentru suspendarea licitatiei, pana va fi finalizata in instanta de Contencios Administrativ cererea Comitetului Ad-hoc din Ferneziu. Ciudat este ca aceasta cerere s-a judecat taman in aceeasi zi cu licitatia. Consilierii nu au tinut cont de solicitare, au votat sa se tina licitatia. BOMBA: ofertantul persoana fizica, Ciprian Gata este, intamplator, angajatul deputatului Ioan Hoban! Cel care a depus garantia de 134.000 de euro, si cateva zeci de milioane de lei pentru cheltuieli specifice licitatiei are un salariu de 7-9 milioane de lei pe luna si este cunoscut ca o persoana cu o situatie materiala modesta. De unde vin cei 134.000 de euro? Usor de presupus. Scenariul plauzibil: Gata are banii de la Hoban, care avea nevoie de un „concurent” pentru a nu se amana licitatia. Scuzati-ne, nu credem in matusi, unchii din America ori prieteni care au „schimbat bancnota de un milion”. Daca se va dovedi ca banii provin de la Hoban, intr-un fel sau altul, ne aflam in fata unei licitatii trucate. Solicitam: Oficiului pentru Spalarea Banilor sa verifice provenienta celor peste 5 de miliarde de lei depuse de Gata. Vom face demersuri oficiale pentru aceasta. Scandal in PRM starnit de Gata! Una din ciudateniile acestui caz este faptul ca angajatul lui Ioan Hoban, Ciprian Gata era, la ora licitatiei, membru PRM, chiar presedintele organizatiei de tineret Baia Mare a PRM! Chiar daca acest aspect nu are relevanta in problema licitatiei, factorul politic are. Licitatia a fost politizata, iar rezultatul viciat de politicienii care isi vad doar propriul interes. Vineri, la conferinta de presa a presedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, s-a facut referire la acest caz. Iata ce a declarat Vadim: „anunt ca operatiunea de curatire a partidului nostru de oameni corupti continua. Astazi, am hotarat excluderea din partid a numitului Ciprian Gata, presedinte al Organizatiei de Tineret PRM a municipiului Baia Mare. Acesta se face vinovat de participarea, deliberata, la o licitatie trucata, prin care deputatul PNL de Maramures, Ioan Hoban, a intrat in posesia a nu mai putin de 400 de hectare de pamant, la un pret mult sub-evaluat: 1.350.000 de euro, fata de 4.150.000 de euro. In urma verificarilor riguroase pe care le-au facut oamenii mei in zona, materializate intr-un raport incontestabil, am decis excluderea din PRM a lui Ciprian Gata - de altfel, angajat al mafiotului liberal amintit - solicitand, totodata, ca Politia si Parchetul sa demareze cercetarea penala. Ramane de vazut daca si omologul meu, presedintele PNL, va proceda la fel si il va exclude pe deputatul Ioan Hoban.” Dupa declaratia lui Vadim Tudor, l-am contactat pe Emil Marinescu, presedintele PRM Maramures. Acesta l-a contrazis (!) pe liderul PRM: „Gresiti, Gata nu este membru al PRM. Si-a dat demisia in noiembrie sau decembrie. Nici nu a mai participat la ultimele sedinte…” Declaratia liderului maramuresean il impinge in ridicol pe Vadim. Sa fi dat afara acesta pe cineva care nu mai era membru al partidului? Asa ca l-am contactat si pe Gata: „nu vreau sa comentez nimic. Stiu ce s-a hotarat la Bucuresti. Voi da un comunicat de presa si o scrisoare deschisa. Dupa aceea voi raspunde intrebarilor dumneavoastra.” Practic, Gata nu a negat ca ar fi membru al PRM pana la excluderea din ziua de vineri. Dupa simulacru Dupa finalizarea „licitatiei”, cei mai fericiti au fost Ioan Hoban si cativa consilieri. De fapt, acestia au si fost prezenti la sampania pe care deputatul liberal a oferit-o la restaurantul sau. O fi moral ca membrii comisiei de licitatie sa mearga la „una mica”, insotiti de castigatorul licitatiei? Poate ne va spune Ovidiu Pop, ori Marcel Belbe sau Dumitru Matei. Bucuria unora este cheia acestei incalcite povesti. Hoban nu vorbeste Am luat legatura si cu deputatul Ioan Hoban. Am vrut sa aflam daca „l-a ajutat” pe Gata, daca are banii necesari, daca va respecta proiectul si multe altele: „Nu discut acest subiect. Toate raspunsurile le veti primi de la avocatul meu care se ocupa de problema. Nu insistati, adresati-va avocatului.” Asa ca ne-am adresat avocatului (Ludovica Parvu): „Nu stiu cine este Gata. Nu cunosc de unde are bani, este problema lui. Am fost de fata la licitatie si nu s-a facut nimic ilegal. Nu stiu daca domnul Hoban are fondurile necesare pentru proiect. Daca s-a angrenat in acesta, inseamna ca se bazeaza pe ceva. Faptul ca este liberal nu are nici o relevanta. Sunt avocat si pot lua orice caz.” De ce s-au retras investitorii straini? Un motiv a fost enuntat: actiunea civica a celor din Ferneziu. Altul? Clauzele imposibile impuse de schimbarile din caietul de sarcini. Este vorba de faptul ca se cerea finalizarea tuturor retelelor edilitare (drumuri, infrastructura) pana la sfarsitul anului 2008. Iar un constructor serios, care analizeaza volumul de munca, isi da seama ca asa ceva este imposibil. Sunt peste 40 de kilometri de drumuri cu diferente mari de nivel, reteaua de apa, electricitate etc. Investitorii germano-englezi s-au retras. Rezulta ca aceste clauze, aparute peste noapte in caietul de sarcini, au fost premeditate si a avut ca scop castigarea licitatiei de “cine trebuie”. Teoretic, si Hoban va trebui sa respecte caietul de sarcini. Daca va ramane asa... Am reusit sa luam legatura cu grupul germano-englez al investitorilor si sa avem un punct de vedere oficial fata de ce s-a intamplat la licitatie, parere exprimata de Martin David: „Taxa de participare propusa a fost pentru o perioada de timp foarte scurta, iar multele intarzieri ne-au impiedicat sa promovam acest proiect pe plan local si international. Apoi, garantia de 10% (134 de mii de euro) risca sa fie confiscata daca nu am fi fost capabili sa respectam termenii contractuali. De fapt, noi am avut o pozitie de negociere astfel incat sa nu fim obligati sa acceptam un contract prost si sa pierdem garantia. Suntem mahniti de propunerea din caietul de sarcini, respectiv daca vom pierde licitatia nu vom primi decat 50.000 de euro din costurile legate de PUZ. Dar noi am cheltuit circa 150.000 de euro! Ni s-a spus sa aducem documente justificative, dar nu ca vom primi doar atat. In acest context, ne rezervam dreptul de a face public PUZ-ul. Vom initia o actiune legala in acest sens. De asemenea, am descoperit ca mai multi membri ai CL au cautat surse de finantare alternative pentru a sustine proiectul. Avem un conflict de interese. Informatii confidentiale au ajuns unde nu trebuie si este o incalcare a increderii.” Cine a platit spionul? Surprinzatoarea afirmatie a investitorului strain a generat o noua investigatie a GAZETEI. In urma acesteia, am aflat ca un „spion” din aparatul Primariei Baia Mare a furnizat date dintr-o prezentare a proiectului facuta consilierilor, care erau confidentiale! Elemente din proiect au ajuns in SUA, nefiind exclusa nici „codita” lui Hoban. Trecand peste ilegalitatea pe care o facem publica, oare Hoban are puterea financiara pentru a respecta proiectul? Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro