Hepaaa! Povestile haioase vin pe lenker!

* Sarbatoarea neoficiala a lenkerului a fost pretextul ideal pentru miscare, „o frigare-n aer liber” si, mai presus de toate, pentru o trecere-n revista a celor mai tari barfe si momente haioase ce s-au petrecut in Cavnic in ultima vreme. Concluzia e simpla: cavnicarii stiu sa se distreze, iar cele mai tari bancuri palesc in fata intamplarilor de aici. Cavnicarii nu sufera daca autoritatile locale nu mai organizeaza evenimente dedicate sporturilor de iarna. Iar o dovada in acest sens este ca saptamana trecuta a avut loc „Sarbatoarea neoficiala a lenkerului”. Mai exact, un grup de tineri au anuntat pe internet si prin „metodele specifice” unei comunitati mici ca se organizeaza „iesire la lenker”. Dar lenkerul (celebra sanie cu volan „made in Cavnic”) a fost mai mult pretextul pentru distractie. „Ostilitatile” (in sensul bun) s-au petrecut pe Drumul Baiutului (legatura dintre Cavnic si Baiut), care pe timp de iarna este inchis circulatiei rutiere. In ciuda orei matinale (11 – ha-ha) si a gerului de afara, circa 20 de tineri si-au luat lenkerele si au urcat drumul abrupt din partea de nord a orasului. I-am gasit adunand vreascuri din padure si in cateva minute s-a facut un foc pe marginea drumului. Prima lor dilema a fost daca era suficient sa puna hartie pentru a se aprinde crengile inghetate sau trebuie sa arunce si niste horinca. Pe loc, s-au intins spre foc vreo trei sticle cu tuica, insa la fel de repede au fost puse inapoi in genti pentru ca focul prinsese deja „viteza”. A doua dilema a tinerilor a fost legata de cateva porecle aparute in ziar, nu de alta, dar iesirea la lenker a fost chiar in ziua in care a aparut Gazeta de Maramures cu reportajul despre poreclele cavnicarilor. Si uite-asa au inceput hohotele. Mai mult, avand in fata „inventarul” cavnicarilor cu nume ciudate, le-a fost mult mai usor sa inceapa sa vorbeasca despre cele mai haioase intamplari si personaje din localitate. Focul isi facea deja datoria, asa ca-ti era mai mare dragul sa stai la taclale. In primul rand am aflat care-i cea mai amuzanta cearta-n Cavnic, si anume cu o femeie care are proteza „si e super tare sa o vezi cum striga si da repede din maxilare, dar dintii abia i se misca. Isi deschide gura cu mult mai tare decat i se deschid dintii”. Altcineva si-a amintit ca in copilarie, pe cand umbla cu „popa cu crucea” de Boboteaza, a sarit dintr-un apartament un catelus sa-l muste: „si in timp ce cantam «in Iordan botezandu-te» dadeam din picior sa improsc cainele si scapam cate-o-njuratura”. Am mai aflat ca intr-un an, de Paste cand se monta instalatia de sonorizare in curtea Bisericii, a venit cineva care a strigat „poi, voi nu vedeti ca boxele astea stau ca niste capre nesatisfacute?” (din motive de „rafinament” am scris „nesatisfacute”, dar termenul folosit in curtea Bisericii a fost altul). Intre timp, lenkerele au inceput sa coboare. Era asa frig incat din cauza vitezei iti lacrimau ochii, iar dupa cate-o tura trebuia sa vii iar langa foc. Apropo. Stiati ca, in Cavnic, in loc de „faceti loc!” sau „partie!”, se striga „hepaaa”? Nimeni nu stie de unde vine termenul, dar toata lumea stie ca atunci cand se striga „hepaaa”, vine un lenker sau o sanie in viteza. De fapt, in Cavnic „tot se stie”. De exemplu, unul dintre cei prezenti a spus ca a fost la un concert in Constanta si desi nu era acolo niciun cavnicar, a doua zi l-au sunat parintii sa-l intrebe daca-i bine si de ce i-a dat unuia un pumn. Iar povestile haioase au continuat: pe vremea cand functiona Mina, cineva a facut pariu cu colegii ca se poate musca de fund. Demonstratia a avut loc in fata casieriei in ziua de salariu, pentru a avea certitudinea ca cei care au pariat au bani: „si omul si-a scos proteza din gura, s-a muscat de fund si le-a luat colegilor banii”. Un alt episod tragi-comic de pe vremea mineritului a fost cand un miner si-a batut nevasta pentru ca niste colegi de serviciu ii descrisesera ce model aveau chilotii acesteia. Descrierea chilotilor era reala, insa contextul se dovedise a fi o gluma proasta. Pentru ca acei colegi nu fusesera la nevasta minerului, ci ii vazusera chilotii pe sarma din autobuz. Problema s-a lamurit, dar femeia a ramas cu bataia incasata. O alta poveste cu batai il are ca protagonist pe unul dintre cei care a fost la iesirea cu lenkerul. Acesta a relatat ca intr-o iarna superba, cu zapada imensa, a sarit de la etajul trei din „Blocul Fantoma”. Pentru isprava, a luat o „bataie zdravana” de la mama lui, iar a doua zi, pentru ca zapada era tot mare si pufoasa, a sarit pe geam de la etajul doi al Liceului. Iar pentru asta „directorul m-a pus sa spal toate bancile. Nici nu va puteti imagina de cate ori era scris O-Zone, RO-Mania si HQ in salile de clase”, a relatat plin de umor cascadorul de ocazie. Tot acesta s-a razbunat pe colegele de clasa pentru ca acestea veneau la scoala cu borcane cu zacusca si alte mancaruri pretentioase care-l faceau sa-i „ploua-n gura” de pofta: „mi-am zis «las ca va lecuiesc de mirosuri de mancare in clasa» si m-am dus mai devreme la scoala si le-am uns toate bancile cu usturoi. Foioioi ce duhnea clasa a usturoi!”. O alta farsa celebra din Cavnic a fost cand la cineva care statea la parterul unui bloc i-a fost legat un cal de usa: „omul vroia sa deschida usa, calul speriat dadea inapoi, iar el striga cat il tinea gura «baa! Lasa usa!». Va puteti da si singuri seama ca printre asemenea povesti nici nu ne-am dat seama cum a trecut timpul, iar focul se transformase intr-o gramada imensa de jar. La comanda „hai sa mancam, ca avem jar cat sa prajim un dital”, toate plasele s-au desfacut si s-au insirat pe frigarui bucati de slanina, ceapa, carnati si chiar bucati intregi de carne. Unii aveau totul „semi-preparat”, ca mamicile grijulii avusesera grija sa taie slanina felii si carnea bucati, astfel incat, la fata locului, n-au avut decat sa asambleze totul pe bat si sa stea cu ele deasupra focului. Foamea isi spunea deja cuvantul, asa ca au inceput povestile despre mancare. De exemplu, cineva si-a amintit ca la o excursie la Raliul Clujului, niste caini le-a mancat toata carnea, asa s-au bucurat doar de paine cu ardei. Am aflat si un termen nou: „paine zoftosa”, adica e painea cu „zoft” adica sos. Iar de la povestile cu mancare la cele cu bautura n-a fost decat un pas. Ca fapt divers va spunem ca inclusiv termosul din care s-a baut ceai avea povestea lui, pentru ca era un „termos de 23 de ani”. Dar, hai sa va spunem ceva inedit legat de bautura. Cica exista in Cavnic un om care le dezvolta cultura generala prietenilor de pahar. Mai exact, omul a invatat toate capitalele lumii si pentru un pahar de vodca da adevarate show-uri pe teme de geografie. Am mai aflat ca porecla unei crasme din Cavnic este „Morga”, pentru ca acolo „se bea la greu”, dar si pentru ca de acolo a ajuns cineva la spital cu arsuri pe tubul digestiv de la „doua pahare de vin”. In rest, mai in gluma, mai in serios, s-a mai vorbit despre cine va fi urmatorul primar ales din randul tinerilor, s-au barfit profesorii si politistii. Apropo, stiati ca in Cavnic prescurtarea de la „politist de proximitate” este „prox-enet”? Si daca tot am vorbit de porecle, la lenker s-au mai amintit cateva, care n-au fost amintite in reportajul de saptamana trecuta despre cavnicari: Butelia Galbena, Imparatul Furnicilor, Donna Puri, Bondaru’, Dansu’ Norilor si Mosu’ electronic. „Sarbatoarea neoficiala a lenkerului” a tinut pana aproape spre seara, cand, spre deliciul momentului, s-a batut recordul la cate lenkere si cati oameni se pot inghesui intr-o „Dacia Papuc”. Asta, bineinteles, dupa traditionala bataie cu zapada. Si ca o curiozitate, cand au ajuns acasa, toti „lenkeristii” au fost nevoiti sa-si puna hainele la spalat, ca dupa atatea povesti langa foc miroseau mai ceva ca „hornarii”. O alta ciudatenie a ceea ce s-a intamplat zilele trecute la Cavnic a fost ca desi cei care au dus de mancare au pus cu ei si horinca, conform traditiei, toate sticlele cu bautura au fost duse intacte inapoi acasa. Iar pentru ca tinerii din Cavnic s-au simtit atat de bine impreuna in urma unui simplu anunt postat pe Internet, au decis sa continue intalnirile de acest gen, nu de alta, dar relatarile despre ce se intampla in Cavnic sunt mult mai tari decat bancurile. Asa ca s-a stabilit ca urmatorul pretext de distractie este un „Festival neoficial al gulasului”. Poante cu telefonul Tot in jurul focului cineva si-a amintit cu mandrie o isprava facuta cu ajutorul telefonului. Acesta a povestit ca a gasit in pod un telefon cu manivela „de ala care producea amperaj daca invarteai repede”. Nici el nu-si mai aminteste cum, dar i-a convins pe vreo 50 de copii sa tina in mana un cablu de sarma, la capatul caruia era legat telefonul. Iar „initiatorul proiectului” a invartit repede manivela telefonului, amuzandu-se copios de tipetele si de viteza cu care i-a facut pe toti prietenii lui sa arunce cablul din mana pentru ca-i curenta. Poante cu „sicrie” Unul dintre cei prezenti la „Serbarile neoficiale ale lenkerului” a povestit ca in perioada studentiei era coleg de camera cu un cavnicar. Pentru un plus de intimitate, acesta isi pusese draperii negre in jurul patului supraetajat: „patul arata ca un sicriu imens. Intr-o seara vin in camera si ma pun la calculator. Era liniste deplina. Intamplarea face ca-mi ridic privirea spre «sicriu» si exact in clipa aia iese un fund gol dintre draperii. Iar in secunda urmatoare, dintre draperii iese o mana care trage inapoi acel fund. Iar seara a continuat intr-o liniste deplina”. Si, apropo de sicriu, cineva a povestit ca un vecin a tras o sperietura de zile mari: a cazut din pat noaptea si cand s-a trezit a vazut intuneric, in dreapta zid si deasupra a simtit scanduri. Primul lucru s-a gandit ca a murit si l-au ingropat de viu, dar in realitate omul era sub pat. Poante cu profesori De asemenea, se spune ca unii profesori din oras sunt cam suparaciosi. De exemplu, unul dintre profesori a stat la un moment dat sub cosul de baschet. Cineva a aruncat la cos, si mingea care a trecut prin cos i-a cazut fix in cap. Dar n-a fost asta destul, mingea a sarit de trei ori in sus pe capul profesorului pana sa cada pe pamant. Bineinteles ca toti elevii au ras „ca berbecii”, iar distractia i-a costat „100 de genoflexiuni”. Alta data, un elev si-a asteptat colegul dupa usa sa-l sperie cand intra in clasa. Dar a venit profesorul care „mai-mai sa faca infarct”. Vinovatul s-a ales cu o absenta la ora respectiva, dar si cu injuraturi cum nu-si putea nimeni ca poate auzi de la un „profesor speriat”. Un alt episod antologic ce s-a petrecut la liceu este din ziua in care unul dintre profesori le-a atribuit unor fete ce chiuleau de la ore apelativul de „vaci derutate cosmic”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro