Haotica dezvoltare

Bugete locale adoptate ilegal si comunitati care nu vor putea beneficia de niciun leu prin programele de finantare europene. Sunt doar doua dintre efectele neadoptarii strategiilor de dezvoltare a localitatilor. Multi dintre alesii maramureseni Isi bat joc, la propriu, de viitorul comunitatilor pe care le conduc! Fiecare autoritate publica locala trebuia sa elaboreze, de ani buni, o strategie de dezvoltare a localitatii pe termen mediu si lung, In care sa fie cuprinse proiecte pentru toate domeniile importante, In functie de necesitatile cetatenilor si strategiile de dezvoltare judetene, regionale si nationale. Numai ca, multi dintre alesii maramureseni confunda acest document cu platforma de promisiuni electorale pe care o prezinta alegatorilor In campanie. Ori, aceasta strategie este, sau ar trebui sa fie, un document oficial, elaborat de firme de consultanta, nu de staff-uri de campanie, sa fie supusa unei dezbateri publice si adoptata de Consiliul Local. Din pacate, In dispretul legii si al cetatenilor, alesii maramureseni nu respecta aceste rigori. Mai mult, unii nici macar nu si-au schitat o astfel de strategie de dezvoltare. Subprefectul judetului Maramures, Stefan Gönczi, spune ca elaborarea acestor programe este „imperios necesara” din mai multe motive: „In primul rand, nu se poate construi niciun buget fara proiecte. Orice buget construit fara proiecte, In mod normal, este ilegal. Asta, din cauza faptului ca nu combat schimbarile politice sa duca la risipirea banilor publici. In al doilea rand, nicio finantare nu poate fi asigurata din fondurile UE daca la baza nu este un proiect care sa se Inscrie In programul de dezvoltare judetean, regional, national, si care sa asigure o dezvoltare unitara si logica. In al treilea rand, atunci cand Iti construiesti o platforma electorala si promiti cuiva ce strategii ai, trebuie sa te gandesti ca nu exista strategii personale, acestea trebuie sa se Inscrie Intr-o strategie a localitati”. Gönczi spune ca exista mai multe acte normative care obliga autoritatile locale sa Intocmeasca aceste strategii: „Este un act normativ clar care spune ca nu se poate construi bugetul fara proiecte, iar proiectele nu pot fi facute fara strategii. Si mai este unul care este implicit si conditioneaza acceptarea la finantare a proiectelor propuse de existenta acestei strategii”. Altfel spus, primariile care n-au strategie, si-au adoptat ilegal bugetele locale si nu vor putea depune spre finantare niciun proiecte pe programele UE. Dar nici situatia localitatilor In care s-au adoptat astfel de programe de dezvoltare nu este mai roz. Unele strategii nu au fost elaborate de firme de consultanta, altele nu au fost adoptate de consiliile locale si, aproape In niciun caz, nu au fost consultati cetatenii. Mai mult, strategiile de dezvoltare seamana leit, desi nevoile localitatilor difera. Vasile Iusco, primarul din Dragomiresti, recunoaste ca: „o strategie costa peste 100 de milioane de lei vechi, dar In multe cazuri cei care le fac copiaza documentul si schimba numai denumirile si localitatea, fara sa tina seama de specificul zonei”. Teoretic, aceasta strategie ar trebui sa fie o garantie ca proiectele importante pentru comunitate vor fi puse In aplicare, indiferent de partidele care se vor perinda la guvernare. Numai ca primarii sunt sceptici In ce priveste aplicabilitatea teoriei. Iusco spune ca: „Ar trebui ca alesii ce vin la conducere sa tina de ele, dar ajutoarele financiare vin pe criterii politice, politicul asta si-a bagat tentaculele otravite pana la ultimul catun si de multe ori nu se tine cont de nevoi, ci de culoarea politica. Dar depinde si de primar, daca el se agita sa puna obiectivele In aplicare bine, daca nu, ramanem cu strategiile”. Strategia de dezvoltare a Romaniei Attila Korodi, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, a explicat recent rolul strategiei de dezvoltare durabila a Romaniei: „Ca sa definim acest rol, as pleca de la doua sabloane foarte familiare In ultimii 30 de ani: primul sablon spunea, Inainte de 1989, ca trebuie sa muncim nu pentru binele de azi, ci pentru viitorul de aur al celor care vor veni. Omul nu conta atunci, ci doar viitorul nedefinit, dar minunat, de care urmau sa se bucure generatiile viitoare, niciodata cele prezente. Dupa caderea comunismului, am schimbat placa: de doua decenii, toti guvernantii care vin se plang de „greaua mostenire” lasata de cei dinainte. Ei bine, vrem ca strategia pe care o pregatim acum sa ne scoata din aceasta ipocrizie, care nu ne rezolva problemele si nici nu ne ajuta sa construim viitorul dorit si necesar. Pentru ca, de fapt, asta pregateste actuala strategie: o Romanie pentru 20 de ani, Intr-o Europa In cautarea propriei identitati. Trebuie sa ne gandim foarte serios ca generatia viitoare sa nu mai suporte daunele provocate de activitatea celor din trecut si din prezent. Si pentru asta trebuie sa vedem, In primul rInd, care sInt cauzele actualei stari de fapt”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro