Haldele de steril băimărene, mândria poluării nordului

Recent, problema haldelor de steril lăsate de izbelişte în zonele mineritului neferos românesc a revenit în atenţia publică. Halda de la Moldova Nouă este periculoasă pentru mediu din România, dar şi din Serbia. Vântul împrăştie praful plin de metale grele la zeci de kilometri de haldă şi a atras atenţia autorităţilor sârbe. Un „film” pe care îl vedem de mult timp şi în Baia Mare! Diferenţa că noi îi avem vecini pe unguri, vajnici apărători ai mediului de la noi!

În Moldova Nouă a fost o mină de cupru care s-a închis în 2007 la comanda politicienilor puşi pe distrugerea economiei româneşti. După lichidarea minei, clădirile au fost distruse, iar în urmă a rămas o haldă de steril întinsă pe 150 de hectare. Presa bucureşteană a atenţionat cu privire la situaţia de la Moldova Nouă, mai ales că autorităţile sârbe au ales instanţa pentru a rezolva situaţia poluării cu praf de steril. La Curtea Europeană de Justiţie dosarul cu poluarea din România îşi urmează cursul şi ţara noastră riscă amenzi consistente. Din 2012 a început acţiunea de atenţionare a României, iar din 2015 am intrat într-un proces de înfringement. Amenda ar putea ajunge la un milion de euro.

În Baia Mare situaţia este aceeaşi, deoarece iazurile de decantare ce înconjoară municipiul de pe Săsar sunt lăsate în plata Domnului din motive financiare, dar şi din necunoştinţă, rea-voinţă, un cumul de factori ce face viaţa băimărenilor, în mod special, un coşmar mai ales când bate vântul, când adie boarea verilor călduroase.

Testul cel mai simplu se face pe o suprafaţă de mobilă. Ştearsă cu o cârpă uscată şi expusă la un geam deschis, mobila se umple de praf subţire, un praf toxic, cel mai toxic, plin de metale grele şi substanţe chimice folosite în procesul tehnologic care a generat acest steril.

În Baia Mare avem două genuri de „bombe” ecologice. Iazurile de decantare, haldele de steril, cele mari de la flotaţia centrală, al Reminului. Din partea de sud a oraşului, dar şi alte multe iazuri mai mici, aglomerări de steril depus de-a valma la guri de mine sau în aproprierea lor. Aceste depozite au fost constituite în perioada de dinainte de 1989 şi acum, cumva s-au integrat în peisaj, în sensul că sunt mai puţin vizibile. În schimb, sunt la fel de toxice pentru aer, apă, sol. Toate lasă ape infestate ce se scurg în pânzele freatice, solul devine depozitar de metale grele, iar praful este respirat de toată lumea, fie amărâţii ce plătesc impozite şi taxe, fie băştanii ce hotărăsc ce se face sau ce nu se face. Multele boli specifice zonelor cu activităţi miniere confirmă situaţia deloc roză în care se află Baia Mare. Încetarea activităţii miniere şi a metalurgiei nu înseamnă că poluarea a dispărut. Zeci de ani oraşul trebuie să treacă prin purgatoriul poluării, iar metalele grele nu sunt solubile, nu dispar peste noapte în schimb se pot acumula în organismul oamenilor, miligram cu miligram până la victoria finală.

A doua situaţie complicată este iazul Aurul, singurul iaz de decantare din ţară autorizat, cel mai modern, cel mai sigur. Explicăm încă odată ce înseamnă acest iaz.

El a fost construit pentru societatea Aurul. În acest iaz au fost depuse „deşeurile” rezultate în urma procesării iazului Meda. Cel care a dispărut. Probabil unii au şi uitat că acolo a fost o haldă de steril mare. Actualul iaz se construieşte în felul următor: sterilul se depune în mijloc, iar iazul se ridică pe măsură ce creşte construcţia din mijloc. Are forma unui dom. În momentul de faţă are o înălţime de vreo patru metri, dar pentru a fi închis şi ecologizat, înierbat, domul trebuie să ajungă la circa 15 metri, în tone are cam 10 milioane. Lăsat deschis, el este mai periculos decât ne închipuim. Ar fi o utopie să spui că îl putem umple, cu pământ, de exemplu, şi ar fi şi stupid din moment ce ai un iaz autorizat, singurul din ţară în acest moment.

Logica ar spune să fie lăsată societatea care îl are să prelucreze ce are, după care se închide şi se încheie mai multe zone de poluare permanentă din Baia Mare şi împrejurimi. Pe lângă halda de la Flotaţia centrală sunt haldele din jurul Băii Mari ce ar putea fi eliminate, implicit poluarea continuă de acum.

Nu este o pledoarie pentru societate, este un semnal de alarmă că România poate da cu subsemnatul la instituţiile europene pentru că nu ne îndeplinim obligaţiile de mediu pe care ni le-am asumat ca ţară membră a UE.